Persoanele vulnerabile ar putea primi un tichet electronic de energie de la 1 iulie. Suma oferită lunar pentru ajutor

62485276

Persoanele vulnerabile ar putea primi, din 1 iulie, un tichet electronic de energie de 50 lei pe lună, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență al Ministerului Muncii.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 - 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Ce criterii trebuie să fie îndeplinite pentru a primi tichetul electronic

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

„Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.c

Rolul Poștei Române și costurile estimate

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

„Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Articol recomandat de sport.ro
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Citește și...
Reforma întârziată ne costă scump. Spitale, loturi întregi de autostrăzi și sute de km de cale ferată, sub semnul întrebării

România decontează amânarea reformelor și investițiilor promise la Bruxelles, după un an și jumătate electoral.

Cum ar arăta aplicarea impozitării progresive, cu trei cote, sugerată de Comisia Europeană. Cine și cât ar pierde la salariu

Deși, cel puțin deocamdată, țara noastră mizează doar pe creșterea unor taxe pentru a face rost de bani la bugetul de stat, Comisia Europeană a analizat și o altă variantă: impozitarea progresivă.

Guvernul vrea să reducă sporul de „condiții vătămătoare” acordat bugetarilor. Ce sumă va fi economisită și ce se mai taie

Guvernul României vrea să reducă semnificativ valoarea sporului de condiții vătămătoare acordat angajaților din sectorul public, în cadrul unui pachet de măsuri menite să economisească aproximativ 1,34 miliarde de lei anual.

Recomandări
Cursa contra cronometru pentru miliardele din PNRR. România riscă să piardă peste 2,5 miliarde euro dacă reformele întârzie

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi.

Simina Tănăsescu, reacție după întâlnirea cu Ilie Bolojan. Ce spune despre o eventuală demisie de la șefia CCR

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, spune că nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan despre dosarele aflate pe rolul Curții, ci doar despre solicitarea instituției de a primi „spații adiționale” pentru activitate.

Bolojan, despre banii datorați sportivilor, după mesajul lui David Popovici: „Întotdeauna s-au făcut aceste alocări”

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, la Timişoara, referitor la datoriile statului către sportivii de performanţă, că, atunci când au fost stabilite premii din buget, "întotdeauna s-au făcut aceste alocări" de fonduri pentru plata lor.