La patru luni de la începutul crizei politice și înainte de o nouă rundă de consultări la Cotroceni, organizația susține menținerea cotei unice și cere confirmarea explicită a acesteia în programul de guvernare. Totodată, RBL propune ca taxarea contractelor cu timp parțial să fie proporțională cu numărul de ore efectiv lucrate și solicită obiective clare pentru creșterea ocupării în rândul tinerilor și pentru reintegrarea persoanelor ieșite din piața muncii, după cum arată un comunicat de presă al organizației.
O altă propunere vizează reducerea decalajului de TVA. RBL cere publicarea structurii acestui decalaj și stabilirea unor ținte legiferate de reducere și colectare, astfel încât autoritățile să poată identifica mai clar cauzele pentru care o parte importantă din TVA-ul datorat nu ajunge la buget.
În ceea ce privește fiscalitatea, organizația solicită mai multă predictibilitate legislativă. RBL propune ca modificările Codului fiscal să fie făcute exclusiv prin lege, cu un interval de cel puțin șase luni între publicarea unei modificări și intrarea acesteia în vigoare. De asemenea, organizația cere ca evaluarea de impact să fie publicată înainte de adoptarea măsurilor și ca regulile fiscale să nu fie schimbate în timpul anului fiscal.
Pentru companiile de stat, RBL propune renunțarea la recurgerea sistematică la mandate provizorii și interimate, precum și formarea unor consilii de administrație profesioniste. Organizația cere și stabilirea unor ținte de performanță publice, însoțite de consecințe efective și de mai multă transparență în conducerea companiilor de stat.
În privința investițiilor publice, RBL atrage atenția că, după încheierea PNRR, important nu este doar nivelul absorbției fondurilor, ci și valoarea proiectelor finanțate. Organizația propune criterii de selecție publicate înainte de alocarea banilor și înființarea unui consiliu consultativ pentru pregătirea viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional, cu participarea mediului de afaceri, a societății civile, administrației locale și mediului academic.
RBL mai cere ca ocuparea tinerilor și revenirea în muncă a persoanelor aflate de mai mult timp în șomaj să fie obiective distincte ale viitorului program de guvernare, cu ținte, termene și indicatori publici raportați trimestrial. Organizația precizează că nu solicită reducerea cotelor de impozitare sau contribuții, subvenții ori facilități sectoriale, ci reguli mai predictibile și plata la timp de către stat a obligațiilor către companii.
„Pentalogul” mediului de afaceri pentru viitorul guvern:
- Cota unică, competitivitatea costului muncii și accesul pe piața muncii. RBL susține ferm menținerea cotei unice și solicită confirmarea ei explicită în programul de guvernare; taxarea contractelor cu timp parțial proporțional cu orele efectiv lucrate; ocuparea tinerilor și reîncadrarea persoanelor ieșite din muncă, asumate ca obiectiv distinct, cu ținte și indicatori comunicați public.
- Decalajul de TVA: publicarea structurii lui și ținte legiferate. România are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeana, dar rezolvarea acestei probleme nu a fost o prioritate a guvernărilor de până acum. Fără descompunerea lui pe componente, nu se pot stabili ținte reale de colectare.
- Predictibilitate legislativă. În trei ani, sarcina fiscală a fost modificată prin patru vehicule legislative succesive, pe toate bazele economice. RBL solicită modificarea Codului fiscal exclusiv prin lege, cu minim șase luni între publicare și intrare în vigoare, evaluare de impact publicată înainte de adoptare și interzicerea modificărilor în cursul anului fiscal.
- Companii de stat conduse profesionist, funcții publice ocupate pe competență. Organizația solicită încetarea recurgerii sistematice la mandate provizorii și interimate, consilii de administrație profesioniste, ținte de performanță publice cu consecințe efective și transparență.
- Investiții publice selectate pe valoare adăugată. Odată cu încheierea PNRR și pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional, riscul central nu este absorbția scăzută, ci absorbția fără valoare. RBL solicită criterii de selecție publicate înaintea alocării și un consiliu consultativ pentru pregătirea planului, cu participarea mediului de afaceri, a societății civile, a administrației locale și a mediului academic, cu minute publice.
Alte cereri și propuneri din partea mediului de afaceri
Pe lângă Romanian Business Leaders, și Confederația Patronală Concordia a lansat un plan în 10 puncte prin care cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății „un angajament ferm pentru creșterea competitivității economiei românești”. Asa cum precizează reprezentanții asociației, documentul vine chiar în perioada în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene (2028-2034) și se formează noul Guvern.
Planul în 10 puncte al Concordia:
1. Un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale.
2. Alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice, nu politice.
3. O bancă națională de proiecte mature, pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027.
4. Consorții naționale, companii, IMM-uri, universități și cercetare, capabile să concureze la nivel european.
5. Un mecanism național de finanțare mixtă (blended finance), care să mobilizeze capital privat alături de fonduri publice.
6. Un program național de digitalizare a IMM-urilor, în condițiile în care adopția inteligenței artificiale este de doar ~5%.
7. O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală, pentru sectoare precum energie, semiconductori, apărare și inteligență artificială.
8. Investiții consecvente în cercetare, inovare și capital uman, inclusiv atragerea cercetătorilor din diaspora.
9. O administrație construită pentru rezultate, nu pentru proceduri.
10. Prezență activă a României acolo unde se scriu regulile europene, nu doar la masa unde se negociază alocările.
