Opt state UE, inclusiv Romania, contesta proiectul Nord Stream 2 intr-o scrisoare adresata Comisiei Europene
Opt guverne europene au semnat o scrisoare in care ridica unele obiectii fata de proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrarile de gaze directe intre Rusia si Germania, potrivit unui document consultat de Reuters.
Semnatarii scrisorii, adresata presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sustin ca proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinte geopolitice potential destabilizatoare. "Proiectul Nord Stream-2 ridica anumite riscuri la adresa securitatii energetice in regiunea Europei Centrale si de Est. Acesta ar influenta puternic evolutiile de pe piata gazelor si tranzitul gazelor in regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina", se arata in scrisoarea datata 7 martie.
Copia scrisorii consultata de Reuters este semnata de premierii Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, Romaniei si de presedintele Lituaniei. Gazoductul Nord Stream-2 a generat dezbaterii aprinse la summitul european din decembrie, dupa o scrisoare similara trimisa Comisiei Europene. Atunci, presedintele Consiliului European, Donald Tusk a declarat ca decizia finala cu privire la legalitatea proiectului va fi luata de Comisia Europeana.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Gazprom livreaza deja gaze naturale Germaniei via o serie de conducte amplasate in Marea Baltica, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom si un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a inca doua conducte pe langa cele doua deja existente, astfel incat capacitatea sa de transport ar urma sa se dubleze, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an.
