Oierii nu au cui sa vanda lana si prefera sa o arda. Planul ministrului Agriculturii pentru a revitaliza industria
Societatea de consum si dezinteresul statului au dus la lichidarea unui mestesug extrem de apreciat inainte de Revolutie. Daca pe vremuri nu era casa in care sa nu gasesti o plapuma de lana, acum nimeni nu mai cumpara asa ceva.
Oierii nu au cui sa vanda lana si prefera sa o arda, ori sa o ingroape. Atelierele de prelucrare au disparut, la fel si fabricile. Ca sa resusciteze aceste afaceri, ministrul Agriculturii vrea sa faca acum milioane de pilote pentru saraci.
In localitatea Livezi din Bistrita, lana asezata in sute de saci a cazut prada moliilor din hambarele oierilor. Pentru un kilogram, ciobanii primesc 50 de bani asa ca nu se deranjeaza sa o vanda. Prefera sa o arunce la gunoi.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Aceleasi probleme sunt si in Maramures.
Radu Hosu, crescator de oi: "Nici macar manopera de pe tuns nu reusim sa o scoatem de pe valorificarea lanei, suntem nevoiri sa o aruncam. Iar in situatia mea sunt multi crescatori, aproape toti
Am ajuns aceasta situatie pentru ca in ultimii ani, atelierele de prelucrare a lanii aproape ca au disparut. Un exemplu este zona Bran din Brasov, un loc cu traditie in oierit. Doar cativa batrani mai stiu acest mestesug.
Din cauza dezinteresului general in atelierele de prelucrare ajunge doar 10 la suta din cantitatea de lana recoltata. Gata prelucrata se vinde cu 20 de lei.
Dupa ce este introdusa intr-o masinarie de daracit, lana de la o singura oaie se transforma intr-un kg de fir tors care ajunge inapoi la fermieri. Acestia fie il folosesc pentru a face diverse obiecte vestimentare, fie il vand mai departe in strainatate.
Pentru ciobani, cel mai rentabil este sa vanda lana pentru izolatii in constructii.
Ca sa revitalizeze industria, ministrul Agriculturii vrea sa faca 12 milioane de plapumi pentru romanii saraci. Planurile ministrului sunt deocamdata contrazise de realitate.
Producatorii de lana au de pierdut si pentru ca unele dintre fabricile de covoare de la noi - care le cumparau marfa - s-au inchis. Acum aducem tesaturi stofe si chiar plapumi din Turcia si din Republica Moldova.
