Negocieri dure la Bruxelles pentru bugetul european. Care sunt taberele si unde intra Romania in joc
La reuniunea Consiliului Europei de la Bruxelles, oficialii sunt tot mai increzatori intr-un acord cu Marea Britanie privind adoptarea bugetului european pentru perioada 2014-2020.
Bugetul trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de tari din Consiliu, plus Croatia, insa polemicile sunt intense. Negociatorul sef incearca sa rezolve plangeri primite din partea mai multor tari.
In privinta adoptarii noului buget, statele UE par impartite in doua tabere, scrie Incont.ro:
1. "Prietenii cheltuielilor inteligente": tabara tarilor net contributoare, cu membrii mai vechi si mai bogati ai Uniunii - Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria - care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro, propusa de Comisia Europeana pentru perioada celor sapte ani.
Reducerea substantiala, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020, a fost ceruta ferm in ultimele luni din capitale ca Londra si Stockholm, argumentul principal fiind ca taierile de austeritate in perioada de recesiune trebuie operate si la bugetul UE, nu numai in bugetele nationale, scrie Mediafax.
2. "Prietenii Coeziunii", formata din 15 tari din Centrul si Estul Europei, precum si statele din flancul sudic al UE - Spania, Grecia, Portugalia - beneficiare nete in ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune.
Politica de Coeziune vizeaza reducerea decalajelor intre tarile dezvoltate si cele nou venite in clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celalalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricola Comuna (PAC), din care se fac platile directe pentru fermieri.
Financial Times a realizat un infografic cu situatia actuala a negocierilor si cele 4 obstacole ce ar trebui depasite.
Tarile care vor adoptarea unui buget redus
Un alt grup de tari, cum ar fi Franta, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse sa accepte reducerea acestuia, amenintand ca vor folosi dreptul de veto daca taierile vor afecta drastic nivelul banilor promisi fermierilor lor.
Premierul britanic, David Cameron, a amenintat explicit cu exercitarea dreptului de veto al tarii sale la Consiliul de saptamana aceasta.
Suedia, o alta tara in care opinia publica este obosita de prelungirea crizei din zona euro si de banii pompati in economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuand sa propuna reduceri de 100-150 miliarde fata de bugetul actual.
O noua propunere, care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost facuta saptamana trecuta de presedintele Consiliul European, Herman Van Rompuy.
Propunerea este considerata a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Taie insa 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune si 25 de miliarde de la PAC, dezavantajand net tari ca Polonia, Spania, dar si Romania.
Franta si Irlanda sunt de asemenea nemultumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste tari invocand zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca masura de ultima instanta.
Banii pentru Romania
Romania ar fi trebuit sa primeasca intre 45 si 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro inaintata de Comisia Europeana.
Aceasta suma ar asigura un surplus consistent fata de cei 35 miliarde de euro alocati in 2005 pentru perioada 2007-2013, cand Romania a fost nou intrata la masa negocierilor si a fost nevoita sa cedeze cererilor altora, dar avea si un PIB mai redus.
Potrivit propunerii actuale a Comisiei Europene, alocarea anuala trebuie sa reprezinte circa 2,5% din PIB-ul tarii.
Propunerea Van Rompuy reduce insa cu circa 8 miliarde de euro aceasta suma, introducand si unii algoritmi de calcul considerati discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucuresti, potrivit unor surse citate de Mediafax.
