Ministerul Muncii promite soluţii pentru cei cărora le scad salariile

Peste 36.000 de bugetari au salariile mai mici în acest an în urma modificărilor fiscale. Primii afectaţi sunt profesorii şi personalul nedidactic din învăţământ, adică cei fără norme întregi, plătiţi cu câteva sute de lei. Mulţi au muncit gratuit în ianuarie sau, şi mai rău, au venit cu bani de acasă pentru a reuşi să îşi plătească dările către stat.

Pentru aceştia, ministerul Muncii ar putea promova o ordonanţă de urgenţă care vizează acordarea salariului net cel puţin la nivelul lunii decembrie a anului trecut.

Cu venituri reduse s-au trezit şi poliţiştii şi grefierii, care ameninţă cu oprirea activităţii la nivel naţional.

În România sunt peste 1.200.000 de angajaţi la stat, conform Ministerului Finanţelor, iar 3% dintre ei au primit o sumă mai mică din această lună. Bani mai puţini sau deloc au şi cei din învăţământ, care nu au norme întregi, deşi Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, le-a dat garanţii că nu le vor scădea salariile.

''Nu au de ce să scadă salariile în învăţământ. Este vorba despre angajaţi la part-time, care trebuie să-şi plătească contribuţiile la nivelul salariului minim pe economie”, a spus Lia Vasilescu.

Un fluturaş al unui îngrijitor de şcoală, încadrat la personal nedidactic, arată însă realitatea: angajat cu jumătate de normă, el primea până în decembrie inclusiv - 558 de lei net. Din ianuarie, salariul lui a scăzut la 370 de lei.

George Purcaru, prim-vicepreşedinte FSLI: ''O colegă m-a sunat la nedidactic la sfert de normă plângând, că la 6 jumătate face foc în şcoală şi are supriza neplăcută că trebuie să aducă bani de acasă, e strigător ce se întâmplă. E clar că lucrurile nu pot rămâne aşa, sunt oameni care au muncit gratis, aşa cum reiese şi din aceşti fluturaşi, unii care au muncit pe bani mai puţini decât în luna decembrie. În situaţia aceasta dacă vorbim de personal nedidactic şi auxiliar sunt peste 10 mii de persoane.''

Ministerul Muncii susţine însă că are soluţii.

Cristian Vasilcoiu, consilier: ''La nivelul ministerelor de resort se cauta soluţii fie ca aceste persoane să fie angajate cu normă întreagă sau aceste persoane ar putea fi incluse lin categoria persoanelor scutite, întrucât ordonanța 79, adică codul fiscal include şi persoane scutite."

Întregirea normei, spun sindicaliştii, nu este o variantă viabilă pentrru că nu există bani alocaţi şi nici posturi disponibile.

George Purcaru, prim vicepreşedinte FSLI: ''Nu este realizabil, ar trebui aduse modificări la codul fiscal, ca aceşti colegi să plătească contribuţii la brutul încasat şi nu la salariul minim pe economie."

În plus, sindicaliştii spun că şi majorările primite de profesorii cu normă întreagă sunt nesemnificative. Un profesor debutant, de pildă, avea un salariu de 1.495 de lei până în decembrie, iar din ianuarie venitul net lunar i-a crescut cu doar 56 de lei.

George Purcaru, prim vicepreşedinte FSLI: ''Dacă luăm un cadru didactic cu vechime de peste 40 de ani în învăţământ are 2887 de lei la care se adaugă 4,2%. Nu ştiu dacă astea sunt măriri salariale."

Şi poliţiştii sunt nemulţumiţi pentru că le-a fost tăiată indemnizaţia de 40% din salariul de bază pentru fiecare oră de intervenţie la domiciliu. 5 mii dintre ei au semnat o petiţie în semn de protest şi cer să nu mai fie obligaţi să intervină în timpul liber, dacă tot nu mai sunt plătiţi.

Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului Polițiștilor: ''Peste 8 mii de oameni agenţi şi ofiţeri de poliţie care vor avea salariul diminuat în net de la 250 de lei la 400 de lei. Dacă se scoate obligaţia? Ce facem? Nu mai avem oameni la intervenţie? Păi..să o întrebăm pe doamna Vasilescu.''

Şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor se plânge ca salariile pentru o vechime mai mare de 15 ani au scăzut cu 500 de lei.

Astfel grefierii dau un ultimatum Ministerului Muncii şi mai aşteaptă timp de 7 zile pt a fi primiţi aici la negocieri, la o întâlnire fata în faţă cu ministrul muncii Lia Olguța Vasilescu. În caz contrar aceştia ameninţă cu o grevă generală, dar până atunci vor purta în continuare o banderolă albă în semn de protest.

Şi unii angajaţi din Parlament au avut surprize în contul de salariu.

”Eu nu am verificat cardul. La Parlament, din ce am vorbit cu doamna secretar general, din toţi cei care primesc salarii de aici, se pare că la 3% dintre ei nu sunt creşteri, sunt foarte mici scăderi. La 97% sunt creşteri”, a spus Liviu Dragnea.

Cele mai mari scăderi de salarii le au cei cu funcţii de conducere din administraţiile publice centrale. De pildă, dacă până în decembrie 2017 un director din ministerul Agriculturii primea puţin peste 8.700 de lei net lunar, de la 1 ianuarie 2018 venitul i-a scăzut până la 6.854 de lei. Şi în alte ministere lefurile au scăzut. La Externe un director general avea până nu de mult un venit lunar de 12.822 de lei, însă după aplicarea legii salarizării venitul a scăzut la 9.411 lei.

Articol recomandat de sport.ro

Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”