„1.327.000 de femei sunt înregistrate cu statut ocupațional casnic. În statisticile pieței muncii, ele fac parte dintr-o categorie mai largă: populația inactivă din punct de vedere economic. 1.300.000 de persoane muncesc zilnic, cresc copii, îngrijesc părinți, administrează gospodării și fac toate acestea fără să genereze un venit salarial, contribuții sociale sau drepturi la pensie. Nu pentru că munca lor nu ar avea valoare economică, ci pentru că ea nu se măsoară, iar ceea ce nu se măsoară nu se valorifică; ce nu se valorifică se pierde”, a declarat președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la evenimentul de lansare a cercetării „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, potrivit Agerpres.
România, pe locul al treilea în UE în privința numărului de femei antreprenor
Potrivit acesteia, România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în antreprenoriat, dar se situa în 2025 pe locul al doilea în ceea ce privește decalajul de ocupare dintre femei și bărbați, de 18,7 puncte procentuale, față de media europeană de 9,6 puncte procentuale.
„Femeile intră în sistem cu diplome mai bune decât ale bărbaților. Sunt majoritare la licență, masterat, doctorat. Sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea între absolvenții STEM (domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, n.r.). Ies din sistem cu salarii mai mici, pensii mai mici și firme mai fragile. Între intrare și ieșire se pierde ceva. Cercetarea măsoară unde, cât și în ce ordine. România nu are, în primul rând, un deficit de capital uman feminin, are un deficit de conversie. Distincția nu este academică. Un deficit de capital uman se corectează prin educație. Durează cel puțin o generație. Un deficit de conversie se corectează prin arhitectura instituțională și se poate măsura an de an”, a explicat președinta CONAF.
În ceea ce privește educația, cercetarea arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM), cu 42,1%, însă acest rezultat nu se reflectă în aceeași măsură în participarea pe piața muncii.
„La formare, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM, cu 42,1%. În același timp, specialiștii din ICT (Information and Communication Technology, n.r.), femei și bărbați împreună, pentru că nu am avut date de cercetare separate, reprezintă, cumulat, doar 2,7% din totalul ocupării, una dintre cele mai reduse ponderi europene. Indicatorii nu măsoară același lucru, dar puși alături arată de ce trebuie să cercetăm mai atent traseul dintre calificare și valorificarea ei economică. La participare, rata de ocupare a femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%. Diferența de 11,8 puncte procentuale înseamnă aproximativ o lipsă a 643.000 de femei”, a precizat Cristina Chiriac.
Ce le împiedică pe numeroase femei să se angajeze
Președinta CONAF a explicat că responsabilitățile familiale, lipsa serviciilor de îngrijire și costurile acestora reprezintă obstacole în calea angajării pentru numeroase femei.
„În primul rând, marea majoritate a femeilor care au ales să se declare casnice au diferite provocări. Fie nu au cu cine să lase copiii acasă, fie nu există suficiente centre educaționale, și aici mă refer la zona rurală, fie venitul pe care l-ar câștiga încadrându-se într-o companie pe salariu minim pe economie nu acoperă costul cu îngrijirea copilului, adică o creșă privată, o grădiniță, sau au copii cu dizabilități sau cu probleme de sănătate, au bătrâni în îngrijire sau nu există oportunități economice”, a afirmat aceasta.
Cercetarea estimează valoarea economică a muncii neremunerate la 150–336 de miliarde de lei anual, echivalentul a aproximativ 9%–19% din PIB-ul României din 2024, fără ca aceste sume să reprezinte venituri fiscale pierdute efectiv.
„La nivelul unei populații de referință de aproximativ șase milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rezultă o valoare economică imputată între 150 și 336 de miliarde de lei anual”, a arătat Cristina Chiriac.
În privința veniturilor, analiza indică o diferență medie a câștigului salarial brut de 432 de lei lunar între femei și bărbați, în timp ce diferența dintre pensiile pentru limită de vârstă a ajuns la 1.270 de lei lunar.
„La venit, diferența medie a câștigului salarial brut este de 432 de lei pe lună. Agregat, pe cei 40 de ani de muncă, reprezintă 13,6 miliarde de lei. Mai mult decât atât, dacă înmulțim cei 432 cu 40 de ani, devin 207.360 de lei pierdere pentru femei, iar la specialiști pierderea este mult mai mare, 820.800 de lei. La inițiativă economică, datele ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului, n.r.) arată un deficit de reprezentare de 234.762 de femei asociate sau acționare față de o structură paritară”, a declarat președinta CONAF.
„Ce cerem concret sunt 10 măsuri”
Pentru reducerea decalajelor identificate, cercetarea propune zece măsuri, dintre care nouă au un cost anual estimat între 2,9 și 3,51 miliarde de lei în faza de implementare.
„Ce cerem concret sunt 10 măsuri. Nouă sunt dezvoltate în matricea de măsuri cu responsabilități instituționale, termene și estimări de cost. A zecea privește impozitarea corectă a muncii cu timp parțial, pentru care impactul fiscal și mecanismele de implementare necesită o evaluare distinctă”, a precizat Cristina Chiriac.
Printre propuneri se numără extinderea capacității creșelor publice, facilitarea accesului femeilor antreprenor la finanțare, certificarea egalității salariale și recunoașterea perioadelor de îngrijire la calculul pensiilor.
„România nu are o problemă de potențial, are o problemă de valorificare, iar diferența dintre acestea două este că prima ar cere o generație, a doua cere o decizie”, a adăugat președinta CONAF.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a prezentat marți rezultatele cercetării „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, care analizează participarea femeilor la economie și valoarea muncii neremunerate.
