Execuția bugetului general consolidat pe primele 7 luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic fațã de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominalã de 37%, potrivit unui comunicat transmis luni de Ministerul FInanțelor.
Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătãțire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmã continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetarã, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice.
De asemenea, structura acestei ajustari este importantã. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În același timp, investițiile au continuat sã creascã. Astfel, reducerea deficitului nu s-a fãcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor.
„Datele la șapte luni aratã cã menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice.
Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscalã se îmbinã cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fãrã întrerupere rambursãrile de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesarã, și am direcționat resursele cu prioritate cãtre marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.
Pe mãsurã ce consolidãm aceastã bazã mai sãnãtoasã a finanțelor publice, urmãtorul pas este sã transformãm stabilizarea în creștere economicã sãnãtoasã și sustenabilã”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, conform sursei citate.
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, marcând o creștere de 11,2% în termeni anuali. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluție susținutã atât de veniturile fiscale, cu precãdere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene atrase.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, pânã la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Dinamica veniturilor fiscale a fost susținutã de evoluția mai multor categorii de încasãri bugetare.
Încasãrile nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% an/an. Dinamica a fost determinatã de majorarea cu 21,7% a încasãrilor brute, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141/2025, concomitent cu intensificarea restituirilor de TVA cãtre mediul privat, care au urcat cu 4,6%, atingând 20,48 miliarde de lei fațã de 19,59 miliarde de lei în perioada similarã din 2025.
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, o creștere 6,4% comparativ cu anul trecut, impulsionate de produsele energetice, de +10,9%. Fondurile rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donațiile au atins 37,28 miliarde de lei, înregistrând o creștere remarcabilã de 30,3%.
Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, fiind cu 8,6% mai mari comparativ cu anul 2025, impulsionate de avansul încasãrilor din impozitul pe dividende de 19,5%, pe seama distribuirilor concentrate în decembrie 2025 în contextul modificãrilor legislative, precum și de încasãrile din Declarația unicã, de 19,7%. Totodatã, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, peste ritmul fondului de salarii din economie, reflectând efectul de bazã al eliminãrii facilitãților fiscale sectoriale de la 1 ianuarie 2025.
Contribuțiile de asigurãri au atins 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7% (an/an), susținute de extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025 și de încasãrile aferente Declarației unice. În paralel, impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mari fațã de 2025, impulsionat de avansul de 11,5% consemnat pe segmentul agenților economici.
II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avansând în termeni nominali cu doar 2,9% comparativ cu perioada similarã a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, scãzând de la 23,3% din PIB în primele șapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB în primele șapte luni ale anului 2026.
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o diminuare netã de 4,06 miliarde de lei și coborând la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri și a mãsurilor de temperare salarialã. Fațã de aceeași perioadã din 2025, reducerea nominalã este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimbãri de structurã ale execuției bugetare, în condițiile în care cheltuielile de personal reprezintã una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%, evoluție ce contribuie la diminuarea ponderii cheltuielilor rigide în structura bugetului general consolidat.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat la 59,6 miliarde de lei, o creștere de 11,2% determinatã preponderent de plãțile din sistemul de sãnãtate, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei, însemnând 2% din PIB.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depãșind 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Nivelul acestora menține o presiune ridicatã asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. Continuarea consolidãrii fiscal-bugetare are ca obiectiv reducerea necesarului de finanțare și, pe termen mediu, limitarea presiunii asupra costurilor datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 146,59 miliarde de lei, în scãdere cu 0,6% an/an, pe fondul aplicãrii Legii nr. 141/2025, incluzând 149,54 milioane de lei direcționate cãtre compensarea facturilor la energie și gaze pentru consumatorii casnici. Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei, alocate în principal transportului de cãlãtori, agriculturii și schemei energetice non casnice (209,72 milioane de lei), iar categoria altor cheltuieli s-a diminuat cu 2,69 miliarde de lei, fiind de 8,4 miliarde de lei.
Creștere de 24% a investițiilor
Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilã PNRR. În interiorul acestei dinamici, plãțile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste douã ori mai mari decât în aceeași perioadã a anului trecut.
Totodatã, cheltuielile pentru investiții au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult fațã de aceeași perioadã a anului 2025. Aceasta înseamnã o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%. O proporție de 71,05% din volumul investițiilor este reprezentatã de proiectele susținute din fonduri europene și PNRR (granturi și împrumuturi), plãțile pe aceste axe înregistrând un salt masiv de 20,40 miliarde de lei (+60,08%), compensând reducerea plãților excepționale din fonduri strict naționale consemnate la începutul anului precedent.
“Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscalã. România își consolideazã credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia româneascã. O țarã care transmite încredere și coerențã fiscalã este o țarã mai puternicã.
Trebuie însã sã citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor urmãtoare. Din august va fi vizibilã anualizarea efectelor mãsurilor adoptate în iulie 2025, astfel cã baza de comparație se va modifica și diferențele fațã de anul trecut se vor reduce firesc. Important este sã pãstrãm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesarã pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Urmãtoarea etapã vizeazã consolidarea structuralã și durabilã a ajustãrii fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politicã salarialã predictibilã, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii” a subliniat ministrul Alexandru Nazare.
