Județul în care un sfert dintre localități funcționează pe datorie. Dacă ar cheltui doar banii proprii ar fi în faliment

62280822

O mulțime de localități dintr-un județ din Crișana nu au capacitatea să își acopere cheltuielile curente de administrare.

 

În județul Bihor multe administrații locale nu doar că nu au bani să investească, dar nici măcar nu își pot acoperi propriile cheltuieli curente.

Există 10 UAT-uri care nu își scot nici măcar cheltuielile de funcționare, scrie ebihoreanul.ro.

„Una este să fii primar în Oradea, unde ai venituri mari la dispoziție, și alta este să conduci o comună din capăt de județ, unde încasările sunt mici. Totuși, principiile sunt aceleași: să te îngrijești de încasarea veniturilor, să nu lași banii să se piardă și să nu risipești resursele pe proiecte care nu aduc câștig locuitorilor”, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.

Conform datelor Administrației Județene a Finanțelor Publice, dacă ar fi firme, aproape tot a patra primărie din județ ar fi falită.

„Există 10 unități administrativ teritoriale în cazul cărora veniturile proprii asigură mai puțin de 85% din finanțarea cheltuielilor de funcționare”, a transmis AJFP Bihor.

Pe lista celor care anul trecut nu și-au putut asigura singure nici măcar propria funcționare se numără primăriile comunelor Balc, Cetariu, Criștioru de Jos, Derna, Lugașu de Jos, Petreu, Sălacea, Ștei și Tămășeu, precum și a orașului Vașcău.

În plus, trei primării - Câmpani, Căbești și Popești - au încasat mai puțin de jumătate din veniturile prognozate, adică taxele și impozitele de la localnici și firme.

Patru primării - Paleu, Finiș, Uileacu de Beiuș și Vașcău - au cheltuit anul trecut pentru investiții mai puțin de o zecime din banii pe care i-au avut.

Potrivit evidențelor AJFP Bihor, anul trecut 17 UAT-uri dintre cele 102 existente în Bihor și-au încasat veniturile de la cetățeni și firme în proporție de peste 95%. Lista este deschisă de CJ Bihor și mai cuprinde comunele Aștileu, Budureasa, Cărpinet, Cefa, Ceica, Cociuba Mare, Diosig, Gepiu, Mădăras, Pomezeu, Sânmartin, Șinteu, Tărcaia, Toboliu, Pietroasa și Rieni.

14 UAT-uri au alocat pentru investiții peste 60% din venituri: CJ Bihor plus primăriile Oradea, Beiuș, Marghita, Valea lui Mihai, Borș, Cociuba Mare, Drăgești, Lugașu de Jos, Olcea, Sâmbăta, Sânnicolau Român, Tărcaia și Tăuteu.

Anul trecut 16 UAT-uri au cheltuit pe salariile angajaților sub 10% din veniturile proprii: CJ Bihor, Oradea, Beiuș, Marghita, Salonta, Valea lui Mihai, Borod, Borș, Cociuba Mare, Drăgești, Lugașu de Jos, Sânnicolau Român, Sânmartin, Ștei, Tărcaia și Țețchea.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Deficitul bugetar s-a dublat față de anul trecut, după plata anticipată a pensiilor pentru mai. Cât a cheltuit statul

Deficitul bugetar după primele 4 luni ale anului s-a dublat față de cel înregistrat pentru aceeași perioadă a anului 2023, după ce Guvernul a plătit anticipat în aprilie pensiile pentru luna mai.

După Hidroelectrica, încă un gigant de energie ajunge la bursă. Cine este Premier Energy și cu cât pot fi cumpărate acțiunile

După succesul companiei de stat Hidroelectrica, un alt mare jucător de pe piața de energie anunță listarea la Bursa de Valori București.

Românii au trecut din nou la cumpărături, încurajați de o ușoară creștere a veniturilor. „Grijă la lucrurile mici și dese”

Odată cu o ușoară temperare a prețurilor, românii au prins curaj să intre în magazine. Potrivit datelor INS, față de aceeași perioadă a anului trecut, a crescut consumul în primul trimestru cu aproximativ 6 procente.  

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.