Aproximativ 65 de ţinte şi jaloane, dintre cele aproape 180 aferente Cererilor de plată 5 şi 6, au un risc ridicat de neimplementare, iar din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele reforme cu privire la sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie, a declarat, marţi, preşedintele IMM România, Florin Jianu.
„În situaţia implementării PNRR, mai sunt câteva luni de implementare. Programul mai poate fi implementat până la 21 august. El a avut ca număr total, aproximativ 500 de ţinte şi jaloane, din care mai mult de jumătate au fost implementate până în acest moment şi altele sunt în curs de implementare. Există, însă, un risc ridicat de neimplementare pentru aproximativ 65 de ţinte şi de jaloane, din cele aproape 180 aferente Cererilor de plată 5 şi 6, rezultând astfel o treime dintre jaloane care sunt considerate cu risc de neîndeplinire, fiind posibilă pierderea a cel puţin 30% din cei 10 miliarde de euro rămaşi pentru absorbţie în perioada următoare. Sunt în pericol un număr de 14 reforme, din datele pe care noi le avem. E foarte dificil să găseşti date publice pentru PNRR atât privind implementarea, cât şi absorbţia..Domeniile în care sunt aceste reforme nerealizate sunt: Energie, Transport şi guvernanţa companiilor de stat. De altfel, dezbaterile publice pe care le-am văzut în ultima perioadă cu privire la companiile de stat se referă de fapt la aceste ţinte şi jaloane. Ele au devenit cumva un ping-pong politic, dar din păcate ele aveau legătură şi au legătură cu PNRR-ul. Ne e greu să credem că, în termen de câteva luni, vom atinge aceste ţinte privind reforma de listare a companiilor publice, pentru că un astfel de proces durează în medie un an, un an şi jumătate, însă în medie poate dura un pic mai puţin sau un pic mai mult”, a subliniat Jianu, într-o conferinţă de presă.
IMM România: Am absorbit aproape 11 miliarde din PNRR
În viziunea preşedintelui IMM România, încasările până în acest moment, aferente a patru cereri de plată sau de rambursare, sunt de aproximativ 10,78 miliarde de euro, sume plătite din PNRR şi Fondul de Modernizare.
„Ca şi cereri de plată, aşa cum spuneam, au fost patru cereri de plată, trei încasate, încă două depuse, una la sfârşitul anului trecut şi una la începutul acestui an şi se mai aproximează pentru trimestrul 3 încă o cerere de plată - Cererea numărul 6, de aproximativ 8,8 miliarde. Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, PNRR-ul nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele reforme pe care le-am văzut cu privire la sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie. Practic, a scăzut pragul de impozitare de zece ori, de la un milion de euro pentru impozitarea pe micro-întreprinderi, la 100.000 de euro. Valoarea de finanţare direct alocată iniţial a fost undeva mai puţin de patru ori faţă de nevoia reală, adică 1,3 miliarde de euro alocate faţă de necesităţile şi analizele noastre pe care le-am pus atunci public în dezbatere, de aproximativ 5,1 miliarde. Au fost câteva apeluri de proiecte, dar şi aici vă mărturisesc că ne-a fost foarte dificil să găsim date. Ştim despre acel apel cu privire la digitalizarea IMM-urilor, de la care s-au şi transferat foarte mulţi bani prin renegocierea PNRR, pentru că statul român nu a reuşit să se absoarbă, deşi nevoia de digitalizare şi plasare a României în clasamentele europene, felul în care integrăm Inteligenţa Artificială sau tehnologia este mult scăzut faţă de media europeană”, a menţionat Florin Jianu.
IMM România (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) organizează, marţi, o conferinţă de presă în care sunt abordate o serie de subiecte, printre care Start Up Nation, transparenţa salarială şi blocajul privind aducerea muncitorilor străini.
