Instituția susține că independența magistraților nu ține doar de reguli juridice, ci și de existența unor salarii stabile și suficient de mari încât procurorii să fie protejați de presiuni sau influențe externe.
Comunicatul acuză o contradicție în proiectul de lege. Astfel, deși textul proiectului ar spune explicit că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure „independență economică”, procurorii afirmă că măsurile concrete prevăzute în lege produc exact efectul opus, prin diminuarea veniturilor și afectarea stabilității financiare a magistraților.
PÎCCJ susține că nivelul salarial al procurorilor trebuie analizat în raport cu specificul profesiei. Instituția invocă volumul mare de muncă, responsabilitatea deciziilor, riscurile profesiei, dar și incompatibilitățile și interdicțiile la care sunt supuși magistrații. În acest context, salariile sunt prezentate drept o compensație pentru constrângerile și responsabilitățile funcției.
Procurorii critică și mecanismul prevăzut în proiect prin care cei care ar pierde bani după aplicarea noii grile ar urma să primească o „diferență salarială tranzitorie”. PÎCCJ consideră că această soluție este problematică deoarece are caracter temporar și nu oferă predictibilitate. În plus, instituția spune că nu este clar dacă această diferență va fi luată în calcul la pensie sau la alte drepturi salariale, ceea ce creează incertitudine pentru magistrați.
Magistrații mai avertizează și asupra unor efecte pe care le consideră absurde din punct de vedere profesional. Potrivit acestora, proiectul poate duce la situații în care promovarea la un parchet superior să însemne un salariu mai mic decât anterior. În opinia PÎCCJ, acest lucru ar putea bloca activitatea parchetelor și instanțelor superioare, pentru că magistrații nu ar mai avea interes să promoveze.
Instituția atrage atenția și asupra riscului de pierdere a personalului din sistemul judiciar. PÎCCJ spune că Ministerul Public se confruntă deja cu deficit de personal și cu un volum foarte mare de activitate, iar reducerea atractivității financiare a profesiei ar putea accelera plecările din sistem și ar putea descuraja absolvenții de Drept să aleagă magistratura.
Un punct considerat deosebit de grav este situația viitorilor procurori. Comunicatul susține că magistrații care vor intra în profesie după adoptarea noii legi ar putea avea venituri semnificativ mai mici decât colegii intrați în sistem cu doar un an înainte. PÎCCJ sugerează astfel că legea ar crea diferențe majore între generațiile de procurori.
Guvernul a anunțat o nouă lege a salarizării în sistemul public
Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, legea salarizării, susținând că România se află al 12-lea ceas pentru realiza această reformă foarte importantă. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că este nevoie de o implementare unitară. El a mai anunţat că marţi încep discuţiile cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele.
„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.
„Mâine începem primele întâlniri cu toată lumea din familiile ocupaţionale şi cu toată lumea din sindicate, pentru o informare cu privire la aspectele acestor legi, după care de miercuri începem consultările cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele care ţin de diversele profile sau părţile administraţiei”, a mai spus Pîslaru.
El a menţionat că acest proces va fi făcut foarte corect şi transparent.
