Guvernul direcționează 3,8 miliarde lei către investiții și datorii restante. ”Fără impact asupra deficitului bugetar”

De asemenea, alte peste 1,35 miliarde de lei au fost direcționate, prin redistribuiri bugetare, către transporturi, agricultură și proiecte finanțate din fonduri europene. Executivul pregătește, totodată, o nouă Hotărâre de Urgență pentru alocarea a aproape 2 miliarde de lei către CNAS, bani destinați plății serviciilor medicale, medicamentelor și concediilor medicale restante.

„Ritmul eficient al încasărilor din ultimele luni, precum și măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar creează spațiul necesar pentru aceste relocări semnificative de fonduri. Acestea ne permit să stingem datorii importante ale ministerelor la final de an – precum, de exemplu, arieratele acumulate la Ministerul Dezvoltării, în valoare de 2,5 miliarde de lei, pe care reușim să le acoperim acum aproape integral. Dacă aceste sume nu ar fi fost plătite în acest an, presiunea bugetară s-ar fi transferat în 2026, prin acumularea de arierate suplimentare, întârzierea plăților către furnizori și beneficiari, blocarea sau amânarea unor investiții publice și afectarea fluxurilor financiare din economie, cu efecte negative asupra execuției bugetare și a creșterii economice de anul viitor. Relansarea economică a României se bazează, în continuare, pe absorbția fondurilor europene și pe un parteneriat predictibil și onest cu mediul de afaceri. Comportamentul bugetar responsabil al Guvernului din ultimele 6 luni confirmă această direcție, permițând mobilizarea unor resurse importante pentru investiții publice, proiecte finanțate din fonduri europene, dezvoltare locală”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Aceste măsuri sunt posibile în contextul unei evoluții favorabile a situației fiscal-bugetare din ultimele 6 luni, susținută de o coordonare eficientă a programării fondurilor bugetare și europene, de adaptarea Planului Național de Redresare și Reziliență la realitățile implementării și de măsurile ferme adoptate de Guvern în materie de disciplină bugetară și creștere a veniturilor.

Relocările de fonduri realizate nu influențează nivelul deficitului bugetar, acestea fiind efectuate în cadrul programării bugetare aprobate prin ultima rectificare, respectând ținta de deficit de 8,4% din PIB.

Citește și

Avertisment CFA România: consumul a scăzut puternic, economia ar putea intra în recesiune tehnică

Un element esențial în crearea acestui spațiu fiscal îl reprezintă renegocierea PNRR. În luna iulie 2025, Ministerul Finanțelor s-a alăturat demersului de revizuire a Planului, obținând sprijinul Comisiei Europene și al DG ECFIN pentru mutarea finanțării unor proiecte majore de infrastructură rutieră din componenta de împrumut în cea de grant. Materializarea acestor modificări, alături de cadrul legal instituit prin OUG nr.72/2025, precum și rectificările bugetare din acest an, au generat un spațiu fiscal suplimentar de aproximativ 5,5 miliarde lei (0,3% din PIB).

Complementar, Guvernul României a obținut acordul Comisiei Europene pentru mutarea unor proiecte din domeniul sănătății și infrastructurii de transport, fără perspectivă de finalizare până în august 2026, din PNRR în Politica de Coeziune 2021–2027. Aceste relocări permit înregistrarea inclusiv a unor cheltuieli deja realizate pe venituri din fonduri europene, reducând presiunea asupra deficitului bugetar și sprijinind absorbția eficientă a fondurilor UE.

În plus, măsurile adoptate în perioada iulie–septembrie privind limitarea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, inclusiv reducerea unor sporuri și plafonarea cheltuielilor ce au putut fi amânate, au contribuit la economii suplimentare, utilizate în prezent pentru finanțarea investițiilor publice.

Prin redistribuiri deja operate de Ministerul Finanțelor, în ultima săptămână au fost asigurate:

• peste 600 milioane lei pentru Ministerul Transporturilor – cofinanțări și fonduri europene;
• peste 750 milioane lei pentru Ministerul Agriculturii – subvenții și investiții pe fonduri europene;
• peste 30 milioane lei pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare regională ale autorităților publice locale.

Asigurarea acestor sume pentru co-finanțări, TVA aferent investițiilor implică posibilitatea realizarea unor plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin fonduri europene, contribuind la atragerea unor sume importante din fonduri europene.

Toate aceste alocări și redistribuiri de fonduri se realizează în cadrul programării bugetare aprobate prin ultima rectificare bugetară și nu generează o creștere a deficitului bugetar, Guvernul menținându-se în ținta de deficit asumată pentru anul 2025, de 8,4% din PIB.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan