Grupul de bugetari care va primi majorări salariale considerabile. Creșterile pot depăși 50% din salariu

„Odată adoptat acest statut, urmând ca atunci când se va aplica, începând cu anul viitor, legea salarizării unitare să fie echivalată de exemplu funcţia de cercetăror ştiinţific unu cu cea de profesor universitar ca venit, cea de cercetător ştiinţific doi cu cea de conferenţiar universitar şi automat poate să fie o creştere care să ducă, acum vă spun aproximativ, chiar şi la peste 50% din veniturile actuale”, a explicat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării Bogdan Ivan.

„Este vorba despre unul dintre cele importante proiecte menite să dea un suport direct cercetătorilor din România şi să îi aducă la acelaşi statut pe care îi au cercetători din state membre ale UE. Din acest punct de vedere, astăzi modificăm o legislaţie învechită de peste 20 de ani. Ultimele modificări au avut loc în anul 2003 şi în anul 2004, iar prin acest model extrem de important facem un salt înspre ceea ce înseamnă statutul cercetătorilor din România similar cu cel din marile centre de cercetare din statele occidentale. Practic, prin acest proiect de lege se echivalează veniturile cercetătorilor din România cu cele ale cadrelor didactice universitare din România, tocmai pentru a fi atractiv şi din punct de vedere financiar”, a afirmat Bogdan Ivan, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.

El a mai spus că România are în prezent circa 10.000 de cercetători, iar din punct de vedere al celor care lucrează în IT ne situăm pe locul 6 în lume, devansând inclusiv SUA.

„Astăzi, România are aproximativ 10.000 de cercetători care lucrează fie în universităţi, fie în institutele de cercetare, fie în mediul privat şi, din această perspectivă, se creează un cadru competitiv prin care atât acei cercetători foarte buni care sunt plecaţi în afară ţării să aibă motivaţia de a se întoarce în România, dar mai ales cei care sunt acum pe băncile şcolii să ştie că pot avea o predectibilitate şi să aibă prestigiu aici acasă. România se bucură astăzi de cel mai mare număr de IT-işti raportat la numărul de locuitori, raportat la 1.000 de locuitori din Europa şi este locul 6 în lume. Devansează de departe inclusiv Statele Unite ale Americii. Din acest punct de vedere, prin minţile geniale ale tinerilor IT-işti, România devine una dintre cele mai importante ţări din regiune şi chiar un potenţial hub pentru tehnologii emergente, cercetare şi inovare”, a mai explicat ministrul Cercetării.

Citește și

Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în marile orașe din România. „Scumpirea lui Bolojan” se resimte în toată țara

Întrebat cu cât ar creşte mai exact salariile cercetătorilor, Bogdan Ivan a răspuns: „Pot să vă dau nişte exemple aproximative, pentru că vorbim despre grile de salarizare diferite, vorbim despre un cadru general. Odată adoptat acest statut, urmând ca atunci când se va aplica, începând cu anul viitor, legea salarizării unitare să fie echivalată de exemplu funcţia de cercetăror ştiinţific unu cu cea de profesor universitar ca venit, cea de cercetător ştiinţific doi cu cea de conferenţiar universitar şi automat poate să fie o creştere care să ducă, acum vă spun aproximativ, chiar şi la peste 50% din veniturile actuale”.

Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare „propune o actualizare a definiţiilor, criteriilor, a cadrului metodologic, a drepturilor şi obligaţiilor, în ceea ce priveşte statutul personalului CDI, buna conduită în activitatea CDI şi reglementarea cadrului general privind organismele consultative ale MCID, în vederea alinierii la bunele practici comunitare şi pentru îndeplinirea asumărilor României în relaţie cu Comisia Europeană”, precizează expunerea de motive a propunerii legislative iniţiate de către Ministerul Cercetării.

De asemenea, reglementările propuse prin iniţiativa legislativă sunt de natură să încurajeze performanţa în CDI prin dezvoltarea, menţinerea şi atragerea de cercetători pentru a crea masa critică necesară unei sustenabilităţi ştiinţifice integrate economic la nivelul societăţii româneşti.

Articol recomandat de sport.ro

Așa arată controversata „bijuterie” de 100 de milioane de euro din România: „Încercăm să copiem ce e afară”