Fiscul incepe verificarea averilor nejustificate. Mii de romani, printre care si persoane publice, in vizorul inspectorilor

×
Publicitate

Incepe razboiul dintre Fisc si romanii care isi afiseaza bogatia, dar nu pot sa o si justifice. Inspectorii au pornit vanatoarea de manelisti, camatari si diverse vedete din showbiz.

Lista persoanelor cu averi mari dar nedeclarate este insa mult mai lunga. Mai exact vor fi verificati 7.897 de romani care au proprietati uriase masini scumpe si yahturi, dar la capitolul ocupatie dau de banuit. Deocamdata 60 de inspectori se vor ocupa de aceasta problema.

Pana nu demult asa isi afisau bunastarea in special cantaretii de manele. Pe viitor insa, s-ar putea sa se mai gandeasca. Fiscul sta cu ochii pe ei.

"Persoane fizice cu avere afisata semnificativa", asa se numeste oficial noul grup tinta al ANAF. In cazul multor "personalitati" din spatiul public tocmai "afisarea averii" este un soi de carte de vizita. Mai ales la evenimentele importante.

Insa lista Fiscului este mult mai lunga si cuprinde persoane din toate categoriile sociale. Inspectorii vor verifica inclusiv conturi din strainatate. Asa ca ar putea sa ii ia la intrebari si pe cei care si-au inmatriculat caii putere in alte tari.

In prima faza, fara ca persoanele vizate sa stie, inspectorii au obtinut din banci extrasele lor de cont. De la cadastru si notari, au luat proprietatile imobiliare, de la Directia de inmatriculari, Registrul naval si cel aeronautic, date despre masinile, barcile sau avioanele bogatilor. Averea este apoi comparata cu veniturile declarate.

Apar pe radar persoanele care au cheltuit in perioada 2011-2013 cu 1 milion de lei mai mult decat veniturile declarate sau care si-au cumparat case mai scumpe de 150.000 de euro, sau masini mai scumpe de 75.000 de euro. Una peste alta s-a facut o lista cu 4.237 de persoane cu averi suspecte la care. Apoi Fiscul a inceput sa le verifice si rudele: sotul, sotia, copilul, nepotul sau parintii. Lista ajunge la un total de 7.897 de romani.

Acestia sunt impartiti in 3 mari grupe de evazionisti.

"Patronul bogat de firma saraca". Cei care au un stil de viata luxos in timp ce firmele lor sunt pe pierdere. "Persoane cu patrimoniu semnificativ dar fara actvitati economice cunoscute". De exemplu camatarii. Si in fine "Persoanele cu venituri volatile" aici s-ar incadra manelistii sau vedetele din showbiz.

Cand dosarul este aproape gata se intra in ultima etapa. Persoana vizata este anunta. I se cere sa completeze o declaratie de avere, similara cu cea a bugetarilor, cu tot ce detine si este chemata la sediul Fiscului sa raspunda intrebarilor inspectorilor. Incepe o verificare la sange care poate dura si un an in care suspectul de evaziune este pus sa justifice tot ce are.

In directia nou creata lucreaza deocamdata 60 de inspectori, care ii vor vana pe bogati. Au deja in lucru 313 dosare. Banii scosi la suprafata vor fi impozitati cu 16%. In plus, Fiscul va sesiza si procurorii cand au indicii ca bunurile au fost obtinute in urma unor infractiuni.

Seful ANAF: "E vorba despre personalitati ale vietii publice, manelisti, camatari”.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a anuntat joi ca a inceput un program de verificare a persoanelor cu venituri mari care nu pot justifica aceste sume - printre care se numara VIP-uri si intrepreti de manele.

Asa-numitul "Program de asigurare a conformarii fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal" (PFRF)" vizeaza, potrivit ANAF, „persoanele fizice cu avere afisata semnificativa (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creante din creditari acordate companiilor si/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative in conturi bancare din Romania sau din strainatate, cheltuieli personale ridicate) nejustificata de veniturile declarate”.

Mai simplu spus, asa cum explica seful ANAF, Gelu Stefan Diaconu, e vorba despre "personalitati ale vietii publice, manelisti, camatari” care, vor trebui „mai devreme sau mai tarziu, sa faca dovada fiscalizarii veniturilor cu care si-au construit averile”. In termeni matematici, e vorba de contribuabilii in cazul carora se decopera o diferenta mai mare de 10%, in valoare de cel putin 50.000 de lei, intre veniturile estimate si cele declarate.

In vizorul Fiscului se afla cei care au imprumutat firma la care sunt asociati sau actionari cu sume peste 200.000 de lei, cei care cumpara bunuri sau case valorand peste 70.000 de euro, masini mai scumpe de 25.000 de euri ori au depozite anuale ce depasesc 150.000 de lei. In total, in esantionul examinat de ANAF intra peste 295.000 de romani. Dintre acestia, in cazul a 132.246 s-au constatat diferente mari intre veniturile estimate si cele declarate. In final, 7.897 de contribuabili vor fi verificati amanuntit: 4.723 dintre ei prezinta „grad ridicat de risc fiscal”, iar restul sunt rude ale acestora.

Prima serie de verificari va viza 5.399 de contribuabili. In acest scop, fiscul a infiintat 8 servicii de verificari dedicate doar acestui program, la Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Brasov,Galati, Ploiesti, Craiova si in Capitala. Potrivit ANAF, au fost selectati deja primii 60 de inspectori care se vor ocupa exclusiv de aceste cazuri, fiecare fiind insarcinat cu verificarea a 5 contribuabili.

Verificarile se vor face doar pe ultimii patru ani, fiindca doar pentru aceasta perioada se poate aplica legal procedura de control a veniturilor. Inspectorii Fiscului vor solicita informatii de la autoritatile publice, dar si de la banci, notari si de la cei care „au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificata”. De exemplu, se vor cere date privind autoturismele, ambarcatiunile sau aeronavele inmatriculate de persoanele respective, proprietatile imobiliare detinute sau tranzactille desfasurate din 2011 si pana azi.

Daca intre venitul estimat si cel declarat este o diferenta semnificativa, persoana verificata are la dispozitie 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificari relevant, perioada ce poate fi prelungita cu inca 30 de zile. In cazul in care nici asa persoana respectiva nu popate justifica o parte din venituri, ele vor fi impozitate cu 16% - plus penalitati si dobanzi. De asemenea, daca se banuieste ca ar putea fi vorba de o infractiune, ANAF va sesiza organele de urmarire penala.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Planurile de afaceri ale unor tineri, sustinute cu bani europeni. Suma cu care sunt finantate cele mai bune idei

Ideile bune pot fi sustinute cu bani europeni. Zeci de tineri au depus planuri de afaceri, iar dintre ele au fost selectate si incurajate cele mai bune.

Primele contoare inteligente de curent, instalate in Bucuresti. Consumatorii scapa de regularizare si de consumul estimat

Primele contoare inteligente de curent electric au fost instalate miercuri si in Capitala. In toata tara peste 150.000 de familii au deja astfel de echipamente.

Costa 600 de dolari iar primele 300 de modele au intrat in productie. Cum functioneaza bicicleta imposibil de furat

Satui sa ramana fara biciclete, trei studenti din Chile au creat bicicleta care nu poate fi furata iar acum vor sa o produca in masa, relateaza CNN.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.