La scurt timp după ce o serie de voci din societatea civilă au atras atenția asupre pericolului transformării ANAF într-un Big Brother care știe totul despre tine (ce ai cumpărat, de unde, la ce preț și cum ai plătit) și s-au ridicat întrebări pertinente privind posibila încălcare a GDPR prin folosirea CNP-ului pe facturi, ministerul Finanțelor a ținut să încerce o clarificare.

Din comunicatul trimis presei reiese că, după „scadalul datelor personale”, Finanțele dorește semi-anonimizarea informațiilor clienților persoane fizice din e-factura, deși nu a făcut acest lucru atunci când era cazul, adică pe 21 iunie, când Guvernul a adoptat OUG 69/2024 prin care reglementat extinderea utilizării de factură electornică în relația B2C (business to consumer, firmă - client). 

„Precizãm cã implementarea sistemului RO e-Factura se va realiza în conformitate cu cele mai bune practici de securitate a datelor, asigurând astfel o gestionare eficientã și sigurã a informațiilor cu caracter personal. În acest moment, cu toate cã în forma actualã legislația e-Factura respectã Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), MF exploreazã modalitãți prin care datele cu caracter personal regãsite pe factura electronicã sã fie convertite într-o formã de identificare fiscalã care sã nu permitã corelarea directã cu identitatea persoanei pentru care s-a emis factura. Legislația în vigoare nu contravine Regulamentului UE 2016/679 (GDPR)”, se precizează în comunicatul ministerului de resort. 

ȘtirileProTV.ro a preluat recent avertismentul Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI), respectiv că „întrucât la cumpărăturile online se emit facturi pentru orice achiziție, sistemul e-Factura se va transforma într-o ”bază de date uriașă de date personale, cu informații din sau legate de toate categoriile de date personale, inclusiv date personale cu caracter special (art 9 GDPR) sau datele personale ale copiilor”.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

„Mai direct și ironic spus statul român nu are nevoie să știe dacă Ion Popescu a cumpărat cremă de hemoroizi pe 25 iunie 2024, la ora 17:02:02”, mai spune asociația, care cere autorităților competente „să reacționeze public la această încălcare grosolană a drepturilor cetățenilor”.

Ușor cu CNP-ul pe facturi. De ce are nevoie Fiscul să dea CNP-ul firmelor?

Finanțele a încercat, de asemenea, să explice și legalitatea/necesitatea folosirii CNP-ului pe facturi cu argumentul că „oricum avem acces la el”, deși problema ar fi că CNP-ul iese din sfera ANAF spre firme, pentru că firmele sunt obligate să îl completeze, deci să îl ceară clienților și să completeze pe factură.

„Precizãm cã în relația cu ANAF, persoanele fizice române se identificã prin codul numeric personal (CNP), iar persoanele fizice strãine se identificã prin numãrul de identificare fiscalã (NIF) atribuit de administrația fiscalã. Codul numeric personal este identificator fiscal al persoanei fizice, conform art. 82 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, atât în relația cu organul fiscal cât și cu celelalte sisteme de asigurare socialã (CNPP, CNAS, etc). Pe de altã parte, codul numeric personal al persoanei fizice este înscris în alte declarații fiscale depuse de cãtre persoanele juridice (de ex. Declarația 112 depusã de angajator conține informații cu privire la sumele plãtite angajaților, inclusiv codul numeric personal al acestora)”, precizează Finanțelor în comunicat. 

Pe de altă parte, inclusiv o serie de avocați au atras atenția că folosirea CNP-ului pe factură este foarte-foarte problematică. 

„Problema actuală CNP-ului pe factură este aceea că nu există un temei juridic pentru trecerea acestei date cu caracter personal extrem de senibile pe factură. Factura este un document de largă circulație, accesat de multe persoane, printre care angajați, contabili, transporatori, lucrători în logistică. De multe ori, facturile sunt lipite pur și simplu pe colete, cu toate datele la vedere. Te-ai simți în siguranță știind că datele tale ar putea fi utilizate de un infractor? Riscurile sunt reale. De exemplu, în trecut, o persoană a folosit datele altei persoane pentru a încheia online un abonament la Orange pentru a intra în posesia unui iPhone X. Persoana căreia i s-au folosit datele a aflat despre acest contract atunci când a primit prima factură de la Orange. A fost foarte dificil pentru persoana respectivă să demonstreze că i s-a furat identitatea și că altcineva a încheiat un contract în numele său pentru a intra în posesia unui iPhone”, a scris recent Ruxandra Sava, avocat specializat în protecția datelor. 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"