“Este o aroganta a alesilor!” Ce a introdus Guvernul in legea salarizarii, care diferentiaza demnitarii de restul angajatilor
Sindicatele cer Guvernului sa renunte la separarea salariilor de indemnizatii in noua lege a salarizarii, pe care o considera “o aroganta a alesilor, care se vad deasupra restului populatiei”.
Confederatia Nationala Sindicala (CNS) "Cartel Alfa" ii solicita ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu, sa renunte la separarea salariilor de indemnizatii, in noua lege a salarizarii, in conditiile in care indemnizatiile demnitarilor, primarilor, presedintilor de consilii judetene ar fi raportate la salariul mediu, in timp ce restul salariilor din sistemul public sunt raportate la salariul minim.
"Stabilirea bazei de raportare a indemnizatiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, presedintilor de consilii judetene, vicepresedintilor, etc la salariul mediu, in timp celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grila, instituie un tratament diferentiat al acestor angajati publici in raport cu ceilalti", arata reprezentantii CNS "Cartel Alfa" intr-o scrisoare deschisa adresata ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu.
Comitetul Confederal al CNS "Cartel Alfa" considera ca intentia Guvernului de a separa astfel salariile de indemnizatii in noua lege a salarizarii unitare, care urmeaza sa fie discutata cu sindicatele, reprezinta "o aroganta a alesilor".
"Aceasta propunere reprezinta inca o aroganta a alesilor nostri, care se vad deasupra restului populatiei, astfel incat isi adopta reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariati din sistem, dupa principiul consacrat «ce-i al nostru-i pus deoparte»", se arata in scrisoarea semnata de presedintele CNS "Cartel ALFA", Bogdan Hossu.
Sindicalistii precizeaza ca in ultimii sapte ani, baza de raportare stabilita la adoptarea legii, de 600 de lei, nu a mai crescut, asa cum era prevazut.
"Daca ne raportam la experienta ultimilor sapte ani, de la adoptarea legii 284/2010, constatam ca baza de raportare stabilita la adoptarea legii, de 600 de lei, desi era prevazut sa creasca anual, a ramas la fel in tot acest interval. Acest lucru a facut ca, odata cu cresterea salariului minim national, baza grilei sa se aplatizeze de la an la an, prin condensarea primelor 42 clase de salarizare la acelasi salariu: minimul pe economie! Decuplarea indemnizatiilor de salariul nimim din grila si raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel o valoare variabila, cu un trend crescator), asigura alesii ca vor beneficia de cresterea remuneratiei proprii, fara sa-i mai intereseze in mod direct ce se intampla cu restul salariatilor din sistemul public", arata reprezentantii CNS "Cartel ALFA".
Ei sustin ca diferentierea dintre salarii si indemnizatii este, in acest caz, una artificiala.
"Decizia nr. 16/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie arata ca raporturile juridice dintre primar/viceprimar si unitatea administrativ teritoriala intra sub incidenta Codului Muncii, deci sunt raporturi de munca, iar indemnizatia poate fi considerata salariu. Fiind vorba despre o lege a salarizarii unitare, atunci abordarea trebuie sa reflecte aceasta abordare unitara, prin stabilirea aceleiasi baze de calcul pentru toate salariile din sistemul public. Aceasta abordare unitara are drept scop tocmai eliminarea inechitatilor si pastrarea unui raport decent intre veniturile minime si maxime din sistemul public", mentioneaza sindicalistii.
Ca atare, CNS "Cartel Alfa" ii cere ministrului Muncii sa abandoneze propunerea de a separa indemnizatiile de salarii.
Potrivit unui draft al proiectului legii salarizarii unitare in sistemul public, prezentat de Profit.ro, pentru functiile alese, notiunea de salariu de baza va fi inlocuita cu cea de indemnizatie, iar nivelul acestei indemnizatii va fi legat de evolutia salariului mediu. Cea mai mare indemnizatie va fi cea a presedintelui tarii, care va avea coeficient 6, coborand pana la 1,1, coeficientul pentru functia de viceprimar de comuna cu un numar de locuitori mai mic de 1.500.
Ministerul Muncii mai propune si ca cel mai mic salariu brut din sectorul public ar urma sa fie 1.750 lei, incepand din ianuarie 2018, ceea ce inseamna ruperea acestuia de salariul minim din mediul privat, care ar urma sa creasca anul viitor doar pana la 1.550 lei. In prezent, salariul minim pe economie - aplicat atat in sectorul public, cat si in cel privat - este de 1.450 de lei, din 1 februarie.
Cititi AICI ce prevede noul draft al legii salarizarii unitare.
