Presiunea este uriașă, Bruxelles-ul cere ca orice sumă care depășește cele 8 miliarde de lei negociate inițial să fie acoperită prin economii în altă parte. Liderii coaliției vor continua discuțiile în zilele următoare.
Liderii politici au mers la Cotroceni pentru a stabili cât își permite România să cheltuiască în plus, de anul viitor, pentru salariile bugetarilor. Discuțiile s-au încheiat fără un acord.
Radu Burnete, consilier prezidențial: „Liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește toate obligațiile asumate de România prin PNRR. Partidele sunt rugate să analizeze aceste proiect, vom mai avea probabil niște discuții în weekend urmând ca la începutul săptămânii viitoare liderii să se reunească cu președintele Ro la masă și să avem o concluzie finală”.
Punctul de plecare negociat cu Bruxelles-ul a fost de 8 miliarde de lei. Între timp, după discuțiile cu sindicatele și modificările făcute pe grile, suma a ajuns la 12,1 miliarde.
Iar Comisia Europeană a transmis că diferența de peste 4 miliarde de lei trebuie găsită în altă parte a bugetului, prin reduceri permanente de cheltuieli. Asta pentru că majorările salariale nu sunt o cheltuială pentru un singur an, ci trebuie finanțate an de an.
Dragos Pîslaru, ministru demis Fonduri Europene: „Orice crește peste 8 miliarde trebuie compensată. Creșterea peste 12 miliarde nu este că ne descurajează Comisia ci depășește practic procentele din PIB pe care ni le-am asumat ca țara.
Înainte negocierilor, liderul PSD a criticat modul în care ministrul muncii a gestionat discuțiile cu Bruxelles-ul: Legea salarizării este sublimă, problema este că lipsește cu desăvârșire! Domnul Pîslaru nu a mers la Bruxelles să negocieze cu reprezentanții acesteia: a preferat doar să trimită un draft de lege și se așteapta să primească aplauze. A primit doar critici.
Ilie Bolojan a transmis că orice creștere peste nivelul pe care statul și-l permite trebuie plătită din altă parte. Astfel că, diferența față de cele 8 miliarde trebuie acoperită prin economii făcute la bugetul statului. Iar presiunea va fi și mai mare anul viitor, când spațiul bugetar va fi mai redus.
Și ministrul finanțelor Alexandru Nazare a spus că va susține Legea salarizării numai dacă economia României va genera suficienți bani pentru plata salariilor.
În 2024, salariile bugetarilor reprezentau aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% media Uniunii Europene.
Bruxelles-ul a atras atenția și asupra noilor grile, unele profesii nu ar trebui să avanseze salarial mai repede decât altele. Altfel, legea ar crea noi dezechilibre și, peste doar câțiva ani, statul ar putea fi nevoit să intervină din nou pentru a le corecta.
Corespondent Pro TV: „Dacă ne luăm după această nouă variantă a legii, proiectul presupune, în ceea ce privește anvelopa salarială, o creștere cu 11-12 miliarde de lei în plus față de anul acesta. Asta ar însemna că anumite solicitări pe care le-au făcut cei din educație și sănătate în ultimele săptămâni ar urma să fie acoperite. De exemplu, vorbim despre indemnizația pentru dirigenție și nu va fi o sumă fixă, ci ar urma să fie trei praguri. Vorbim despre 400 lei pentru clase cu un număr de elevi de până la 20. Ce este între 21 și 30 de elevi ar urma să fie plătit cu 600 lei și 800 lei pentru cele cu peste 30 de elevi. În ceea ce privește sănătatea, plata pentru gărzile de urgență din zilele libere a fost crescută 30% în plus față de tariful orar de bază, comparativ cu 20% cât era luna trecută. Și munca din sărbătorile legale și din weekend va fi plătită cu 40% mai mult față de turele normale din timpul săptămânii, comparativ cu 20% cât era în proiectul inițial. Pe de altă parte, cum spuneam, anvelopa salarială ar urma să fie de 12 miliarde. Asta înseamnă cu 4 miliarde în plus față de varianta inițială, agreată tot aici, la Palatul Cotroceni, în luna mai, de către liderii politici. De unde ar veni cele 4 miliarde? Ar trebui să tăiem din alte părți. Și astăzi, surse politice ne spun că liderii au vorbit și despre acest aspect. Ei ne asigură că nu vom avea parte de noi creșteri de taxe, impozite ori de TVA, ci doar anumite categorii de persoane ar urma să fie afectate. De pildă, ar putea fi vorba despre acel ajutor pentru urma și prizionierilor de război. Rămâne de văzut însă dacă acestea se vor pune în aplicare”.
