Datoria suverană globală a crescut cu 10 trilioane de dolari în prima jumătate a anului, depășind 365 de trilioane, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale.
Datoriile suverane cresc pe măsură ce randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung au atins cele mai înalte niveluri din ultimul deceniu în SUA, Japonia, Franța și Marea Britanie. Creșterea randamentelor reflectă nemulțumirea investitorilor față de dobânzile mari, presiunile energetice, creșterea economică slabă și cheltuielile fiscale ridicate, arată CNBC.
IFI a evidențiat cele patru mari economii ale lumii confruntându-se cu „deficite persistente mari și cheltuieli cu dobânzile în creștere – provocări asociate mult timp cu statele emergente îndatorate”. Economiile avansate au plătit peste 3,3 trilioane de dolari în dobânzi, anul trecut, mai mult decât cheltuielile globale pentru AI (2,6 trilioane), apărare (3,1 trilioane) sau energie curată (2,3 trilioane).
Datoria a devenit o problemă politică, creând un „cerc vicios între alegeri și soluții rapide pe termen scurt, și o vulnerabilitate pe termen lung pe măsură ce utilitatea marginală a datoriei mari scade”, a avertizat IFI. „Pe măsură ce ratele de referință cresc, cheltuielile cu dobânzile vor crește vertiginos, în timp ce presiunile structurale din sănătate și pensii publice rămân în mare parte nesoluționate.”
Opinia OCDE este despre necesarul unor eforturi mai mari pentru a „limita și realoca cheltuielile guvernamentale, a îmbunătăți eficiența sectorului public și a consolida veniturile”. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat pentru BBC că șocurile economice „împing nivelurile datoriei în sus pe o scară uriașă”, criticând lipsa de acțiune a guvernelor: „Este imposibil să subliniez îndeajuns cât de critic este să avem curajul de a lua măsurile necesare. Sunt pași dificili politic, dar necesari.”
