Proiecțiile privind evoluția datoriei publice arată că, fără o îmbunătățire a finanțelor statului, datoria României ar putea intra pe o traiectorie care, în timp, să ducă la niveluri comparabile cu cele din criza greacă a datoriilor suverane.
În scenariul în care politicile actuale nu sunt urmate de măsuri suplimentare de consolidare, datoria publică ar putea depăși 70% din PIB în 2030, 80% în 2034 și 100% în 2039, o situație foarte apropiată de scenariul în care s-a aflat Grecia la începutul crizei datoriilor. În schimb, dacă România continuă ajustarea bugetară, datoria ar urma să atingă un vârf de aproximativ 62,3% din PIB în 2027 și să coboare ulterior sub pragul de 60% din PIB până în 2030, arată o analiză recentă a Consiliului Fiscal.
Datoria publică reprezintă totalitatea banilor pe care un stat (prin guvernul central sau autoritățile locale) îi datorează unor creditori din țară sau din străinătate, proveniți din împrumuturi făcute pentru a acoperi lipsurile bugetare sau pentru a susține investiții.
Diferența dintre cele două scenarii este, practic, diferența dintre o datorie care poate fi stabilizată și una care intră într-o spirală ascendentă. Trebuie precizat că atunci când criza datoriilor suverane a început să lovească Grecia, problema nu era doar perspectiva unei datorii mari, ci combinația dintre un nivel ridicat al datoriei, deficite bugetare foarte mari și o economie care urma să intre într-o contracție severă.
În 2008, datoria publică a Greciei era de aproximativ 109% din PIB. Un an mai târziu, aceasta ajunsese la circa 127%, iar în 2010 urcase la aproximativ 146%. În 2011, datoria depășea 172% din PIB. În același timp, deficitul bugetar grec a ajuns la niveluri extreme. Pentru 2009, datele revizuite au indicat un deficit de aproximativ 15% din PIB. Revizuirea datelor bugetare a afectat puternic încrederea investitorilor și a accelerat criza de finanțare, după cum arată datele Comisiei Europene.
Grecia a intrat astfel într-un cerc dificil: deficitele mari alimentau datoria, iar deteriorarea economiei făcea ca raportul dintre datorie și PIB să crească și mai mult. În 2009, datoria era de aproximativ 127% din PIB, iar în anii următori raportul a continuat să urce, în ciuda măsurilor de ajustare.
Datoria publică a României este încă departe de nivelul Greciei
Grecia a intrat astfel într-un cerc dificil: deficitele mari alimentau datoria, iar deteriorarea economiei făcea ca raportul dintre datorie și PIB să crească și mai mult. În 2009, datoria era de aproximativ 127% din PIB, iar în anii următori raportul a continuat să urce, în ciuda măsurilor de ajustare. România pornește de la o situație mult mai bună din punctul de vedere al nivelului datoriei. Datoria publică era de aproximativ 55% din PIB în 2024, iar Comisia Europeană estimează că va ajunge la 61,6% în 2026 și la 63,3% în 2027.
„Rezultatele proiecției indică, în acest scenariu, o dinamică accelerată a ponderii datoriei publice în PIB, cu creșteri medii anuale de circa 3,4 pp pe orizontul de proiecție (Graficul 1). Astfel, în cazul devierii de la țintele de consolidare în următorii ani, datoria publică s-ar situa la peste 70% din PIB în 2030, ar urca la circa 80% din PIB în 2034 și ar depăși pragul de 100% din PIB în 2039. Analiza stocastică confirmă evoluția nesustenabilă a traiectoriei: mediana proiecțiilor stocastice atinge circa 112% din PIB în 2040, ceea ce subliniază că riscurile sunt orientate preponderent în sensul unei acumulări și mai rapide a datoriei”, arată analiza Consiliului Fiscal
Problema este că România are în continuare un deficit bugetar foarte ridicat. După un deficit de 9,3% din PIB în 2024, acesta a coborât la 7,9% în 2025, iar Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027.
Mai trebuie subliniat și că una dintre vulnerabilitățile structurale ale finanțelor publice românești este capacitatea redusă de colectare a taxelor și impozitelor. România se află constant printre ultimele state din UE la ponderea veniturilor fiscale în PIB și la colectarea TVA, iar Consiliul Fiscal a recomandat înainte de rectificarea bugetară din toamna anului 2025 îmbunătățirea colectării drept o condiție esențială pentru reducerea deficitului bugetar
Cu alte cuvinte, România nu are astăzi o datorie de 120-140% din PIB, precum Grecia la începutul crizei. Are însă o problemă de deficite persistente și de creștere rapidă a datoriei. Consiliul Fiscal a construit un scenariu de tip „no-policy-change”, care pornește de la măsurile de consolidare deja adoptate pentru 2026 și presupune că, ulterior, soldul primar structural nu mai este îmbunătățit, în afara ajustărilor determinate de îmbătrânirea populației.
În acest scenariu, datoria publică ar crește, în medie, cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an. Ar depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la circa 80% în 2034 și ar trece de 100% în 2039.
Datoria nu este singura problemă, un aspect important luat în calcul de această analiză este necesarul de finanțare, banii de care statul are nevoie pentru a acoperi deficitul și pentru a refinanța datoria care ajunge la scadență.
În scenariul „no-policy-change”, necesarul brut de finanțare ar crește de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% în 2034 și la peste 25% spre finalul orizontului de proiecție.
Cu cât necesarul de finanțare este mai mare, cu atât statul devine mai dependent de condițiile de pe piețele financiare. Dacă dobânzile cresc sau investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni, costul refinanțării poate crește rapid. Cheltuielile cu dobânzile sunt proiectate să crească de la aproximativ 3% din PIB în 2026 la circa 5% în 2034 și aproximativ 7% în 2040.
România are însă și o a doua variantă. Dacă țara noastră continuă consolidarea bugetară și respectă traiectoria de ajustare, imaginea se schimbă semnificativ. Modelul Consiliului Fiscal indică un vârf al datoriei publice de aproximativ 62,3% din PIB în 2027. După acel moment, datoria ar începe să scadă, coborând sub 60% din PIB în 2030.
Pentru a obține această traiectorie, România ar trebui să ajungă în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial. Consiliul Fiscal estimează că acest lucru ar corespunde unui excedent primar de circa 1,2% din PIB și unui deficit bugetar ESA de aproximativ 1,9% din PIB.
Chiriile au explodat înainte de noul an universitar. Cât plătesc studenții pentru un apartament de două camere în București
Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, a declarat vineri că Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor.
Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a depăşit pragul de 60% din PIB, iar în aceste condiţii cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare.
Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.
Amenzi de până la 1.000 de lei și permisul suspendat 30 de zile. Sunt sancțiunile pentru șoferii care nu știu sau nu vor să le facă loc în trafic echipajelor de intervenție. Noul proiect prevede și reguli despre cum trebuie eliberat culoarul de salvare.
