Problemă globală, soluție românească. Guvernul are pe agendă un OUG prin care vrea să declare situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, pentru jumătate de an. Asta înseamnă că se limitează adaosul comercial pentru motorină și benzină, precum și exporturile de combustibili.
Soluția partidelor de la guvernare vizează doar profiturile realizate de benzinării și stabilește ca vreme de șase luni, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime din care sunt produse să fie limitat pe tot lanțul economic la 50% din media anului 2025.
Cu toate acestea, planurile Guvernului nu vizează și o eventuală reducere a accizei, unul dintre costurile fixe ale prețului la pompă. Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe afirma că este rezervat față de reducerea accizei, explicând că nu ar garanta preţuri mai mici.
„O intervenție asupra accizei nu înseamnă că e o garanție că prețul va scădea. Măsurile trebuie să fie dozate, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, să pornim un cadru în care pe zona de control să vedem operatorii care au mărit prețurile fără legătură cu criza”, a spus ministrul.
Decizia de a reduce marja comercială vine în contextul în care în România, acciza la motorină este stabilită la 550,00 Euro pentru 1.000 de litri, după cum arată cele mai recente date ale Comisie Europene, publicate pe 19 februarie. Acest nivel plasează România într-o zonă superioară a clasamentului din UE, mai exact pe locul 7, având o acciză substanțial mai ridicată decât a tuturor țărilor vecine incluse în această comparație. Minimul UE obligatoriu pentru acciza la motorină este 330 €/1.000 litri, stabilit prin Directiva 2003/96/CE. Bulgaria și Portugalia sunt chiar la acest prag.
În ceea ce privește țările UE din proximitatea României, nivelul accizei variază semnificativ față de cel aplicat la noi.Bulgaria practică cea mai redusă acciză dintre țările vecine, de 330,29 €/1.000 L, aproape de minimul obligatoriu impus de legislația europeană. Acciza românească este cu peste 66% mai mare decât cea a vecinilor de la sud.
Ungaria aplică o acciză de 381,00 €/1.000 L, considerabil mai scăzută decât cea din România. Acciza românească este cu peste 44% mai mare decât cea a vecinilor de la vest. Polonia are o acciză de 396,00 €/1.000 L, de asemenea inferioară nivelului românesc. Acciza românească este cu peste 38% mai mare decât cea a polonezilor.
Ce prevede OUG pentru limitarea adaosului la carburanți
Guvernul declară prin OUG, situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, pentru jumătate de an. Asta înseamnă că se limitează adaosul comercial pentru motorină și benzină, precum și exporturile de combustibili.
Totul în condițiile în care, la 24 de zile de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, am ajuns să plătim, pentru un litru de motorină standard, peste 10 lei în unele benzinării. Ba chiar mai mult, în unele stații de alimentare.
Prețul motorinei standard a depășit, marți, 24 martie, pragul psihologic de 10 lei pe litru în București, marcând o nouă etapă de scumpiri accelerate pe piața carburanților.
În mai multe benzinării din Capitală, șoferii plătesc deja peste acest nivel, în timp ce în alte stații prețurile se apropie rapid de aceeași bornă.
Prețurile din benzinăriile din Capitală și restul țării pot fi verificate pe Monitorul Prețurilor.
Cele mai ridicate tarife sunt înregistrate în rețeaua Lukoil, unde motorina a ajuns la 10,21–10,22 lei/litru în unele stații. Și Rompetrol a trecut pragul de 10 lei în mai multe puncte de alimentare: prețurile variază de la 9,96 lei într-o singură stație, până la un maxim de 10,04 lei/litru. Distribuția este eterogenă: 9,97 lei în trei stații, 9,98 lei în două, 9,99 lei în alte două, iar în trei stații prețul este exact 10 lei.
La polul inferior al pieței, MOL menține motorina sub acest prag, cu valori între 9,89 și 9,93 lei/litru. OMV afișează un preț uniform de 9,97 lei în toate stațiile din București, în timp ce Socar rămâne, pentru moment, cea mai ieftină opțiune, cu tarife între 9,82 și 9,89 lei/litru.
După declanșarea războiului din Iran și în urma represaliilor Teheranului, Strâmtoarea Ormuz a fost blocată pentru navele comerciale. Oprirea aproape integrală a traficului de petrol și produse petroliere pe această cale navigabilă vitală, care gestionează de obicei 20% din cererea globală de petrol, cu 20 de milioane de barili tranzitați zilnic, a stârnit îngrijorări privind aprovizionarea pe piețele petroliere și a determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor.
