Cum se acordă venitul minim de incluziune în România. Ce acte sunt necesare

62276010
Shutterstock

Guvernul a aprobat, în 16 septembrie, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016, prin care, recent, a fost implementată reforma privind venitul minim de incluziune.

 

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), citat de Agerpres, în cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Cine beneficiază de venitul minim de incluziune

 

Potrivit Legii privind venitul minim de incluziune, ”pot beneficia de venit minim de incluziune familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv.”

Cine este exclus de la acordarea venitului minim de incluziune

 

Actul normativ detaliază componentele venitului minim de incluziune şi modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei şi a venitului lunar ajustat.

De asemenea, iată care sunt bunurile care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune:

Citește și
Concordia, semnal de alarmă după Davos: economia și securitatea s-au contopit, România trebuie să se miște rapid
Concordia, semnal de alarmă după Davos: economia și securitatea s-au contopit, România trebuie să se miște rapid

-► clădirile şi alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi terenurile din intravilan, cu o suprafaţă de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi a curţii aferente;

-► mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulaţie pe drumurile publice;

-► autovehicule cu drept de circulaţie pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţii;

-► şalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni, cu excepţia celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

-► depozite bancare deţinute, ca titular, de cel puţin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de trei ori faţă de valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activităţii la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilităţile Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială (SNIAS).

Ce este venitul minim de incluziune

 

Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Beneficiarii sunt pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută de lege, respectiv care, ”la un moment dat, pe parcursul vieții, din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață, și-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacități de integrare socială.”

De asemenea, venitul minim de incluziune se acordă și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație.

Guvernul a aprobat modificarea şi completarea Legii privind venitul minim de incluziune în România

 

În 26 august 2022, Guvernul a aprobat modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până în 30 iunie 2025, este îmbunătăţirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile persoane, precum şi a sarcinilor administrative.

Reglementările aduse de Ordonanţa de Urgenţă vizează şi actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate astfel: majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei).

Totodată, nivelul veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei se majorează de la maximum 400 lei la 500 lei.

Acte necesare pentru acordarea venitului minim de incluziune

 

Potrivit normelor de aplicare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, adoptate de Guvern, ajutorul se va acorda în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere, completate electronic sau, după caz, pe suport de hârtie.

Aceste acte trebuie depuse sau transmise la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei de domiciliu.

”Venitul minim de incluziune se acordă la cererea completată pe suport hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptățită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptățite, însoțită de declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum și de documente doveditoare” - se arată în lege.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină
GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină
Citește și...
Concordia, semnal de alarmă după Davos: economia și securitatea s-au contopit, România trebuie să se miște rapid
Concordia, semnal de alarmă după Davos: economia și securitatea s-au contopit, România trebuie să se miște rapid

Lumea intră într-o nouă etapă de competiție dură, în care economia, securitatea și geopolitica nu mai pot fi separate, iar România riscă să piardă teren dacă nu accelerează reformele, avertizează Confederația Patronală Concordia.

Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele
Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele

Premierul Ilie Bolojan afirmă că, în această perioadă, reprezentanţii Guvernului lucrează la construcţia bugetului de stat pe anul 2026, pe „baze realiste”, subliniind că obiectivul este „un buget al relansării şi al investiţiilor”.

Transparența salarială, obligatorie în România. Candidații vor ști ce salarii ar putea primi înainte de a aplica pentru job
Transparența salarială, obligatorie în România. Candidații vor ști ce salarii ar putea primi înainte de a aplica pentru job

În mai puțin de o jumătate de an, companiile din România vor fi obligate să publice salariile pentru locurile de muncă scoase la concurs. 

Recomandări
LIVE UPDATE. Volodimir Zelenski este pe drum spre Davos, unde va discuta cu Donald Trump
LIVE UPDATE. Volodimir Zelenski este pe drum spre Davos, unde va discuta cu Donald Trump

Deși, inițial, unele agenții de presă, precum EFE, au anunțat că Volodimir Zelenski rămâne în Ucraina pentru a gestiona criza energetică, joi, 22 ianuarie, s-a aflat că președintele ucrainean este în drum spre Davos, pentru a discuta cu Donald Trump.

Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele
Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele

Premierul Ilie Bolojan afirmă că, în această perioadă, reprezentanţii Guvernului lucrează la construcţia bugetului de stat pe anul 2026, pe „baze realiste”, subliniind că obiectivul este „un buget al relansării şi al investiţiilor”.

Șeful NATO afirmă că suveranitatea Groenlandei nu a fost discutată cu Trump: „El e concentrat pe protejarea regiunii”
Șeful NATO afirmă că suveranitatea Groenlandei nu a fost discutată cu Trump: „El e concentrat pe protejarea regiunii”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că, în cadrul discuţiilor purtate miercuri cu preşedintele american Donald Trump, nu a fost abordată chestiunea suveranităţii Groenlandei, relatează AFP.