Cum funcționează Pilonul II și câți bani s-au strâns în fonduri. De ce vrea statul pensiile private ale românilor

Reducerea și îmbătrânirea populației înseamnă presiuni tot mai mari pe umerii sistemului public, sistem care trebuie să susțină, cu tot mai puțini contributori (salariați și plătitori de contribuții sociale), un număr tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public).

Potrivit unui document al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), problemele demografice ale României arată că sistemul public de pensii nu mai este sustenabil în forma actuală și necesită o reforma profundă, pentru a nu intră în colaps in deceniile viitoare.

România s-a înscris, în 2007, în rândul statelor care au adoptat o variantă de pensii administrate privat, înființând, suplimentar față de sistemul public de pensii (Pilonul I), Pilonul II de pensii obligatoriu și Pilonul III de pensii facultativ.

Modelul, introdus la recomandarea și sub supravegherea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, a fost preluat de la Polonia. Sisteme de pensii asemănătoare există și în alte țări din Europa, între care Ungaria, Sovacia, Letonia sau Croația.

Cum funcționează Pilonul II

Atunci când a fost înființat, Guvernul de atunci (condus de Călin Popescu Tăriceanu, al cărui partid se află și acum la guvernare) a stabilit ca o parte din contribuția pe care angajații o plătesc pentru pensia de stat să fie direcționată spre Pilnoul II de pensii private, bani care urmau să fie administrați și investiți de fonduri private de pensii.

În 2008, toți românii cu vârsta până în 35 de ani au fost obligați să-și aleagă un fond de pensii, către care statul să vireze contribuția, iar pentru cei între 35 și 45 de ani măsura a fost facultativă. Din același an, un procent din contribuția plătită de angajator și angajat la fondul public de pensii a fost virată către fondurile private. Procentul inițial a fost de 2% și a crescut cu 0,5% în fiecare an, urmând să fie plafonat la 6% din CAS.

Din cauza crizei economice din 2009-2010 și a lipsei de bani la bugetul de asigurări sociale, contribuția a fost înghețată mai mulți ani, ceea ce afectat economiile pentru bătrânețe ale participanților. Guvernarea PSD un numai că nu a mai majorat contribuțiile, ci le-a scăzut de la 5,1% în 2017 la 3,7% în 2018, în condiţiile în care pentru 2018 erau prevăzute să crească la 6%.

Mai mult, ultimele referiri la Pilonul II de pensii au stârnit o serie de controverse, pentru că neoficial s-a spus că acest sistem ori va fi „desfiinţat”, ori ar urma să nu mai primească - de la Pilonul I - contribuţiile stabilite prin lege.

Mai multe detalii despre Pilonul II găsiți AICI.

Cum se plătește pensia privată

Potrivit APAPR, banii din aceste fonduri nu aparțin societăților de administrare și nici statului, ci românilor care contribuie la Pilonul II – ei sunt proprietatea privată a oamenilor la fel ca un cont bancar sau alte active financiare.

Banii colectați sunt investiți de fondurile de pensii, în funcție de opțiunea fiecărui participant, în instrumente financiare cu un grad de risc mai mare sau mai mic. În România, o mare parte din investițiile fondurilor de pensii sunt în titluri de stat, adică împumuturi către stat, la dobânzi mici, pentru a acoperi deficitul bugetar. În concluzie, o parte din banii din sistemul privat de pensii ajung tot în finanțarea deficitului.

Dreptul la pensia privată se deschide în momentul în care participantul împlinește vârsta legală de ieșire la pensie. Calculul pensiei se va face în funcție de activul peronal pe care fiecare participant îl are în fond, în funcție de mărimea contribuțiilor virate de-a lungul anilor și de investițiile făcute de fond. Banii vor fi virați lunar, ca în cazul pensiei de la stat și în completarea acesteia. În cazul în care beneficiarul moare înainte de a ieși la pensie, banii sunt mosteniți de familie.

Câți bani au românii la Pilonul II

Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres, fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 42,53 miliarde de lei, la 31 martie 2018, în creştere cu 25,22% faţă de nivelul de la 31 martie 2017.

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 25,95 miliarde de lei, respectiv 61,03%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 8,65 miliarde de lei (20,35%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 3,54 miliarde de lei, respectiv 8,33% din totalul activelor.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,111 milioane de participanţi. Fonduri de pensii active pe Pilonul II sunt: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

De ce vrea statul banii din Pilonul II

Bugetul public de pensii este pe deficit de ani de zile, iar acesta se adâncește de la an la an, necesitând sume din ce în ce mai mari virate de la bugetul de stat. În aceste condiții, Guvernul PSD a început să discute despre o reformare a sistemului de pensii imediat după alegerile parlamentare.

Fără să recunoască nimic oficial, a negat toate zvonurile apărute în piață, însă discuțiile avansează. PSD a negat vehement o naționalizare a Pilonului II, însă a redus contribuțiile, iar documentul apărut recent arată întenția de a suspenda contribuțiile de la 1 iulie.

În aprilie, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a recunoscut că se lucrează la un mecanism pentru transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I, care ar putea fi pus pe masa Guvernului până la finalul primului semestru din acest an.

"Se discută, sper ca în primul semestru să aveam pe masa Guvernului o propunere de mecanism, un nou principiu, o altă abordare. (...) Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată. Fiecare să ştie pe ce să se poată baza, să poată fi sigur că un randament mai bun îl poate găsi în această zonă a Pilonului II şi nu în alte zone", a spus Teodorovici, citat de Agerpres.

El a precizat că va fi o concurenţă între Pilonul I şi II. "Este o concurenţă, un mecanism transparent şi logic. Când lansăm în piaţă un astfel de mecanism, va fi totul analizat şi nu va fi nicio oprelişte pentru administratorii de fonduri să ofere un randament mai bun. Va fi o abordare europeană, logică şi normală", a precizat ministrul Finanţelor.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România a solicitatat în repetate rânduri Guvernului să prezinte public şi să justifice necesitatea de a schimba actualul sistem de pensii obligatorii administrate privat, pentru ca fiecare participant la Pilonul II să poată decide în mod conştient şi informat cu privire la siguranţa sa financiară în viitor. Solicitările au rămas fără răspuns din partea Guvernului.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!