Cum a contribuit cota unică la dezvoltarea accelerată a economiei. Mitul „echității sociale” din sistemul progresiv - Analiză

„Într-un context economic marcat de incertitudine și de o competiție regională acerbă, stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt active naționale strategice. Înlocuirea cotei unice, un pilon al dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, cu un sistem de impozitare progresivă, ar reprezenta o eroare strategică majoră, cu implicații negative profunde pentru viitorul României”, se precizează într-un comunicat de presă al fundației.

Mesajul vine la scurt timp după ce un fost ministru PSD al Muncii dar și actualul președinte interimar al PSD, Sorin Grindeanu, au readus în prim-plan posibilitatea de introduce sistemul progresiv de taxare (cu cât câștigi mai mult, statul ia și mai mult, procentual, din ce câștigi). 

Fostul ministru al Muncii, deputatul social-democrat Marius Budăi, susține că România pierde 11,8 miliarde de euro anual, ca urmare a menţinerii cotei unice de impozitare. 

Citește și

Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Fostul ministru PSD a ieșit la rampă cu soluția de a-i pedepsi cu taxe mai mari pe cei productivi și bun-platnici la scurt timp după ce au intrat în vigoare majorările de TVA și de accize. 

Reducerea evaziunii fiscale ar salva și bugetul și ar lăsa și salariații productivi și bun-platnici să câștige pe merit, nu să fie obligați să contribuie exponențial mai mult decât alții.

În România decalajul de încasare numai la TVA este de 36% în timp ce media UE este de 5,4%, ceea ce se traduce într-o pierdere de aproape 54 miliarde lei (peste 10 miliarde euro).

Mai mult, după cum au atras atenția în mod repetat reprezentanții mediului privat, cota unică este unul dintre pilonii de bază (alături de aderarea la UE și fondurile aferente) ai dezvoltării accelerate a României din ultimii ani. 

Patronatul Concordatia a și publicat un studiu în acest sens, la începutul acestui an, din care reiese, în mod obiectiv, că statele în curs de dezvoltare au o creștere accelerată cu un sistem de cotă unică, față de unul de impozit progresiv. 

Cota unică, care a fost introdusă în anul 2005, a fost un pilon al dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, potrivit RBL. Aceasta a dus la stimularea investiţiilor străine directe, antreprenoriatului şi formalizarea economiei. 

„Dacă media anuală în perioada 2000-2004 a fost de circa 2.6 miliarde de euro, în perioada 2005-2008 aceasta a explodat la peste 7,5 miliarde de euro pe an. Acest capital a adus tehnologie, standarde de management și a creat sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanțurile valorice globale. Simplitatea sistemului a redus drastic barierele birocratice, încurajând mii de români să pornească o afacere. Numărul companiilor active a crescut cu peste 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022”, sunt datele prezentate de RBL.

Mitul „echității sociale”

Fundația consideră că discursul public în favoarea impozitării progresive se bazează pe premise eronate și că sunt ignorate riscurile sistemice și comportamentul economic real.

RBL vorbește de mitul „echității sociale” și spune că acest concept trebuie redefinit, trecând de la o „echitate punitivă”, care penalizează succesul, la o „echitate a oportunității”. 

„Adevărata dreptate socială nu înseamnă a lua mai mult de la cei performanți, ci a crea o economie dinamică în care toți cetățenii au șansa de a prospera. Cota unică, stimulând creșterea economică și crearea de locuri de muncă, este sistemul care generează aceste oportunități”, se mai precizează în comunicat.

RBL face referire și la „iluzia creşterii veniturilor bugetare” si arată că orice calcul care promite venituri mari prin majoritatea cotelor ignora reacțiile adverse previzibile, respectiv evaziune fiscală şi muncă la negru şi optimizare fiscală agresivă.

„Confruntaţi cu cote marginale excesive, mulţi indivizi vor fi tentaţi să subdeclare veniturile sau să treacă în economia neagră. De asemenea, se va declanşa o migraţie masivă a specialiştilor şi liber-profesioniştilor către forme de organizare mai avantajoase fiscal (PFA, microîntreprinderi), erodând exact baza de impozitare vizată de reformă", se mai arată în comunicatul RBL.

În plus, organizația susține că va apărea și fenomenul de accelerare a „drain-ului” și că impozitarea progresivă va lovi în sectoare strategice precum IT, sanătate și inginerie.

„Datele istorice privind execuția bugetară din România contrazic categoric mitul conform căruia impozitarea progresivă generează automat venituri mai mari. O analiză a încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice arată că în perioada 2000-2004, sub un sistem progresiv cu cote între 18% și 40%, acestea au fluctuat între 2,7% și 3,5% din PIB. În mod paradoxal, după introducerea cotei unice de 16% în 2005, deși cota a scăzut, încasările bugetare au atins un nivel superior, ajungând la un vârf de 3,7% din PIB în anii 2015 și 2016”, se mai arată în comunciat.

Problema bugetului României

Fundația consideră că adevărata problemă a bugetului României este colectarea deficitară, nu structura impozitării. Astfel, RBL propune trei direcţii strategice: menţinerea cotei unice, modernizarea ANAF şi digitalizarea completă a administrării fiscale, precum şi disciplina strictă în cheltuielile publice.

„Soluția pentru consolidarea bugetară nu constă în experimente fiscale riscante, ci într-o abordare strategică, axată pe rezolvarea problemelor de fond”, conchide RBL.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"