Criza energetică ia amploare în Europa. Zece țări au anunțat "alertă timpurie". Cum va fi afectată România

×
Codul embed a fost copiat

Criza energetică ia amploare în Europa. Opririle și întreruperile de gaz rusesc din ultima perioadă au determinat 10 țări să anunțe "alertă timpurie".

Asta înseamnă că există temeri că rezervele de gaze nu ar fi de 80%, până în noiembrie, așa cum au aprobat joi parlamentarii europeni. Cea mai afectată țară este Germania, considerată motorul Europei și un mare consumator industrial de gaze. Noi suntem ceva mai feriți, dar tot vom plăti mai mult, atrag atenția specialiștii.

Tot mai multe țări sunt afectate de întreruperea livrărilor de gaz rusesc sau de reducerea fluxurilor.
12 state au momentan probleme, iar 10 au declarat "alertă timpurie". Cu alte cuvinte, prevăd o criză a aprovizionării cu gaze.

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene: „Riscul întreruperii complete de gaze naturale este acum mai real ca niciodată. Rusia a transformat energia într-o armă. Toate acestea sunt parte din strategia Rusiei de a submina unitatea noastră.”

Germania, cea mai afectată de întreruperile de gaz rusesc, a activat nivelul de "alertă".

Citește și
„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Este al doilea nivel de criză energetică din mecanismul european, după cel de "alertă timpurie". Din păcate este tot mai aproape de ultimul nivel, cel de urgență, atunci când situația e atât de gravă încât se poate impune raționalizarea consumului de gaze.

Țara trece printr-o criză, au anunțat oficialii, care cred că există riscul să nu poată să umple depozitele pentru iarnă.

Robert Habeck, ministrul german al Economiei și vicecancelar: „Gazprom, sub un pretext de ordin tehnic, a redus săptămâna trecută cantitățile de gaz prin conductă Nord Stream 1 cu 60%. Gazul este o resursă limitată în Germania de acum înainte.”

În timpul verii, când cererea de gaze naturale este mai mică, țările își refac rezervele și încep să umple depozitele, pentru iarnă. La nivel european, depozitele sunt umplute în medie, până la 55%, potrivit datelor oficiale. România a reușit până acum să ajungă doar la 40%, este mult mai puțin decât în alte țări europene, dar în cazul nostru riscurile să nu ajungem la 80%, cât spune în momentul de față legislația europeană, sunt foarte mici.

A început producția de gaze naturale lângă Midia, în Marea Neagră, și de aici vom avea în jur de 1 mld de mc pe an, adică 10% din totalul consumului. În plus, așteptăm gaz și din alte surse, de exemplu american sau azer, prin noul interconector Grecia-Bulgaria.

Mihnea Cătuți, expert energie, EPG: „În momentul de față cred că, deși statele membre nu au avut curajul să ia o sancțiune împotriva Federației Ruse de a opri fluxurile de gaze, trebuie să ne obișnuim cu ideea că cel mai probabil iarna viitoare nu vor mai veni gaze deloc din Federația Rusă, așa că trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu. La noi principala problemă va fi prețul, pentru că această penurie care va exista în întreaga Uniune Europeană va pune niște presiuni enorme asupra prețului gazelor naturale, și ne așteptăm probabil la o iarnă chiar mai dificilă din acest punct de vedere decât ultima iarnă.”

Acum este așteaptat un mecanism de cooperare pentru statele din regiune, astfel încât țările care nu-și vor putea umple depozitele să primească sprijin extern.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"
Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"
Citește și...
Criza fermelor din România. Seceta a dus la peste 120 de insolvențe în nouă luni și pierderi masive pentru agricultori
Criza fermelor din România. Seceta a dus la peste 120 de insolvențe în nouă luni și pierderi masive pentru agricultori

Seceta din ultimii ani a făcut ca multe dintre fermele din țară să intre în insolvență, iar altele de abia mai reușesc să reziste.

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni din 2024. Zonele cu cele mai multe falimente
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni din 2024. Zonele cu cele mai multe falimente

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 6,92%, în primele nouă luni din 2024, până la 30.094, faţă de 28.146 în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Prețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din UE. Scumpirile, cauzate de majorările de salarii și pensii
Prețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din UE. Scumpirile, cauzate de majorările de salarii și pensii

În 2024, România rămâne campioana scumpirilor în Uniunea Europeană. Conform previziunilor Comisiei Europene, țara noastră va încheia anul cu cea mai mare rată a inflației, ceea ce înseamnă că la noi prețurile cresc mai repede decât în orice alt stat UE.

Recomandări
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală

De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.

Nicolae Ciucă, atac sub centură la George Simion: e „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul. Ce a putut să mai spună despre el
Nicolae Ciucă, atac sub centură la George Simion: e „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul. Ce a putut să mai spună despre el

George Simion este „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul, afirmă contracandidatul său, liberalul Nicolae Ciucă. Mai mult, liderul AUR este considerat și „cel mai tânăr nostalgic” după Nicolae Ceaușescu.

Ce spune Olaf Scholz, după ce a fost criticat de țara sa că a vorbit cu Vladimir Putin. „Nu putem ignora”
Ce spune Olaf Scholz, după ce a fost criticat de țara sa că a vorbit cu Vladimir Putin. „Nu putem ignora”

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Vladimir Putin de nu a oferit niciun indiciu despre o schimbare cu privire la războiul din Ucraina în conversația lor de vineri, dar şi-a apărat decizia mult criticată de a suna la Kremlin, transmite Reuters.