Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar pentru 2021 ar fi de cel puțin 7,5%, chiar și după o revenire economică

62127751

Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar în condiţiile unei reveniri a economiei, prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la 4,9% pentru anul viitor, consideră Consiliul Fiscal.

 

În opinia lor, această situaţie reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate.

"Având în vedere scenariul de bază al CF caracterizat de o scădere a PIB real cuprinsă între 4 şi 6%, estimarea de deficit bugetar pentru 2020 este cuprinsă între 8,6-9,4% din PIB. În acest context economic, sanitar şi electoral, caracterizat de incertitudini neobişnuit de mari nu pot fi excluse evoluţii mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment. Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând expirarea măsurilor temporare şi revenirea economiei prognozată de CNSP - creştere economică de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate", potrivit opiniei Consiliului Fiscal cu privire la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020.

Cu ocazia opiniei sale asupra primei rectificări bugetare pe anul 2020, CF nota majorarea abruptă a necesarului de finanţare al României de la circa 8,6% din PIB în anul 2019 la niveluri cuprinse între 11% şi 14,3% pe fondul adâncirii abrupte a deficitului bugetar.

De asemenea, CF a arătat provocările majore comportate de identificarea unor surse de finanţare într-un asemenea cuantum.

În condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României în anul 2020 este de circa 13% din PIB, atrage atenţia CF.

 

Costurile României, mult peste cele ale altor state din regiune

 

"CF apreciază reuşita în asigurarea finanţării în largă măsură a deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice pentru anul 2020 în acest context extrem de complicat. La acest rezultat au contribuit şi menţinerea ratingului suveran de către principalele agenţii de rating, măsurile de politică monetară ale BNR şi ale celor mai importante bănci centrale la nivel global, dar şi acţiunile întreprinse de Comisia Europeană. Putem aminti în acest sens programul SURE prin care România beneficiază de finanţare în cuantum de 4 miliarde de euro în condiţii avantajoase în contul măsurilor de sprijin al pieţei muncii adoptate de România după izbucnirea pandemiei de COVID-19. Costurile de finanţare în monedă naţională au revenit la nivelurile pre-pandemie, în timp ce costurile aferente emisiunilor recente de pe pieţele internaţionale au fost în creştere faţă de anii anteriori, dar în limite rezonabile ca nivel absolut. Costurile sunt însă considerabil peste ale altor state din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) din cauza dezechilibrelor structurale. Ca element pozitiv putem aprecia recentele emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, unele dintre acestea fiind realizate prin intermediul bursei de valori care s-au dovedit un succes. Deşi încă au o pondere mică în total sume atrase, emisiunile regulate şi facilitatea accesului la achiziţionarea titlurilor de stat pot conduce la o contribuţie mai consistentă a populaţiei la acoperirea necesarului de finanţare", spune CF.

Deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu, atrag atenţia economiştii.

"Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioadă îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte 'dură' asupra politicii fiscal-bugetare. În acest context, o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei", spune CF.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Citește și...
Pandemia i-a făcut pe mulți români să-și dorească o reconversie profesională

Pandemia i-a făcut pe mulți români să-și dorească o reconversie profesională. Potrivit unui studiu recent, unul din cinci angajați din țara noastră ar vrea să lucreze acum într-un alt domeniu.

Din toamna viitoare, plata CAS-ului devine "vitală" pentru salariați

Angajații vor trebui să devină mai atenți și să verifice singuri, mai des, dacă firmele chiar le plătesc așa cum trebuie contribuțiile la pensie (CAS) datorate pentru veniturile lor, scrie avocatnet.ro.

Plan de restructurare istoric al Tarom. Ce măsuri trebuie să ia compania pentru a nu dispărea

Compania „Tarom” a declanșat unul dintre cele mai mari procese de restructurare din istoria sa. În următoarele luni ar urma să fie concediați o treime din angajați, aproximativ 600 de persoane.

Recomandări
Prima reacție a lui Lucian Pahonțu la acuzațiile despre Revoluție: Nu am desfășurat niciodată activități de poliție politică

Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.

Exclusiv: Cei nouă primari care își pierd mandatul alături de Dominic Fritz. Șase sunt din PSD - Surse

Zece primari își vor pierde mandatul după intrarea în vigoare a legii privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. Dintre aceștia, șase sunt membri PSD.

Fugarul Sorin Oprescu, filmat de turiști români în Grecia, la terasă. Reacția seacă a fostului primar

Sorin Oprescu, fostul primar general al Capitalei, condamnat definitiv la 9 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, se bucură de libertate în insulele grecești, unde a fugit acum mai bine de 4 ani.