Comisar european: România are șanse să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 3%

×
Publicitate

Comisarul european Gunther Oettinger, responsabil pentru buget şi resurse umane, a declarat joi că România se poate încadra în acest an în ținta de deficit bugetar de 3%.

Întrebat în legătură cu faptul că datele EUROSTAT arată că deficitul a atins 4,1% şi dacă sunt şanse să ne încadrăm în deficitul de 3%, comisarul european a răspuns: "Baza pe care o are România este în continuare una relativ bună, aveţi un grad de îndatorare per ansamblu relativ bun şi de asemenea, o dezvoltare, o creştere economică relativ bună. Cei 3% sunt recomandarea noastră de a vă încadra în acest obiectiv de 3%. Consider că atât pentru acest an, cât şi pentru anul următor, există premise ca România să se încadreze în această ţintă de 3%".

El a adăugat că CE, precum şi specialiştii şi membrii reprezentanţi ai Guvernului şi cei de la EUROSTAT se află legătură şi comunică pe acest subiect.

Oettinger a precizat încă că politica bugetară naţională se află în sarcina Guvernului naţional şi în sarcina politicienilor români.
Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), după ce în primul trimestru a fost de 3,6% din PIB. După România, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezonier, le-au înregistrat Marea Britanie (3,4%), Franţa (2,8%), Portugalia (1,6%), Slovacia (1,4%), Austria şi Polonia (cu câte 1,2%).

Premierul Mihai Tudose a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, că deficitul bugeter pe trimestrul doi este de 4,1, aşa cum arată datele Eurostat, însă a susţinut că Guvernul a luat măsurile necesare, iar "lucrurile au fost reaşezate".
”E important să atingem acel deficit sub 3%, să avem alocările bugetare pentru pensii, pentru salarii. Am pus bazele proiectele pentru anul viitor şi trebuie să ne asigurăm că ele vor funcţiona, la anul. Am stabilit că de la 1 ianuarie va intra legea salarizării. Salariile vor fi majorate de la 1 ianuarie, iar punctul de pensie va creşte şi el, de la 1.000 de lei, la 1.100 de lei. Respectăm programul de guvernare literă cu literă şi cifră cu cifră. Da, pe trimestrul 2 deficitul este de 4,1%. Noi nu vorbim de trimestre. Important e cum va fi la finalul anului. Am reaşezat lucrurile. Ati văzut la rectificare că am aşezat lucrurile”, a spus Mihai Tudose, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

Citește și
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Ministerul Finanţelor a susţinut, miercuri, că diferenţa dintre cifrele menţionate în comunicatul Eurostat şi datele publicate lunar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), referitoare la deficitul bugetar, provine din metodologia de calcul.

”Diferenţa dintre soldurile menţionate în comunicatul Eurostat şi datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât şi din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier”, se arată în comunicatul MFP.

Comisarul Gunther Oettinger: România are nevoie de două decenii pentru ca PIB-ul său să se apropie de media europeană

România are nevoie de aproape două decenii pentru ca Produsul Intern Brut (PIB) să se apropie de media statelor din Uniunea Europeană (UE), a declarat comisarul european Gunther Oettinger, responsabil pentru buget şi resurse umane, în cadrul conferinţei cu tema “10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană”, care a avut loc joi la Banca Naţională a României (BNR), la care participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

”România trebuie să aibă răbdare, toţi trebuie să avem. Evoluţia către un PIB care să se apropie de media europeană va mai dura două decenii”, a declarat Oettinger.

Comisarul a subliniat că ţara a înregistrat o creştere economică demnă de invidiat în ultimul an, o dinamică şi o dimensiune regională care au făcut ca statele vecine să vadă un model în România.

”România a profitat de fondurile europene puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură, a absorbit multe fonduri, dar nu suficiente. De aceea, eu lupt pentru stabilizarea şi continuarea programelor de coeziune în următorii ani”, a afirmat Oettinger.

El a atras atenţia că trebuie luate măsuri, în special în zona de finanţare a inovării şi cercetării, ca fracturile existente acum în Europa să nu se adâncească.

”Este important ca aceste fracturi deja vizibile să nu devină mai adânci. (...) Vreau să acopăr găurile din bugetul comun, nu vreau să tai din acest buget. Nu vreau sa avem cetăţeni şi state membre de clasa a 2-a. Trebuie să le ajutam şi să evităm să avem două clase”, a spus Oettinger.

Comisarul a atras atenţia că valori europene precum independenţa justiţiei şi libertatea de mişcare au acum duşmani, în contextul atacurilor teroriste din ultimii ani.

”Trebuie să vedem ce Europă vrem să avem în următorii ani. Există noi misiuni pe care le avem în prezent de îndeplinit şi care în urmă cu 5 ani nu aveau amploarea de acum: protecţia graniţelor, securitatea, apărarea, protecţia mediului, lupta împotriva terorismului”, a declarat Oettinger.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Datoria publică a Italiei a ajuns la 3.095 miliarde de euro la finalul lui 2025, în creştere de la 2.967 miliarde de euro la finalul lui 2024, a anunţat Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro.

Reacția șefului INS  după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice
Reacția șefului INS după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice

Tudorel Andrei, președintele INS, a reacționat la critici privind statistica oficială, explicând într-o opinie pentru HotNews.ro că revizuirile României sunt medii comparativ cu alte țări din UE, unde datele sunt ajustate pe baza agregării statistice.

CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin
CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin

Ungaria cumpără petrol rusesc deși ar putea apela la alte variante, se arată într-un raport care acuză Budapesta că nu transferă consumatorilor economiile realizate prin achiziționarea de combustibili ruși ieftini.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.