FOTO China construiește, în tăcere, varianta terestră a Canalului Suez, ca să nu mai traverseze Marea Sudului și să evite SUA
China construiește, în tăcere, rute alternative pentru a-și exporta mărfurile către Europa, ca să nu mai traverseze Marea Sudului și să evite astfel tensiunile cu SUA și aliații săi din regiune.
Orașul montan Chongqing din China a devenit un important nod pentru o rută comercială terestră care, potrivit unor opinii citate de Euronews, ar putea deveni noul Canal Suez, dar în variantă terestră.
Ruta este deservită de o cale ferată și se preconizează că va deveni cel mai important nod logistic din Asia.
Publicația South China Morning Post afirmă că orașul Chongqing a devenit rapid un punct strategic în rețeaua comercială a Chinei, iar modelul său – dacă va continua să aibă succes – ar putea inspira guvernul să realizeze investiții similare în vestul țării.
În fiecare zi, orașul gestionează sute de transporturi, conectând țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Singapore, cu Europa, inclusiv Germania și Polonia, folosind trenuri de marfă de mare viteză.
FOTO: O fotografie aeriană realizată cu o dronă pe 31 august 2025 arată șantierul podului Caijiagou de pe linia ferată de mare viteză Chongqing-Wanzhou din municipiul Chongqing, sud-vestul Chinei.
Timp de transport rapid
Timpul de livrare pe uscat este cu 10-20 de zile mai scurt decât rutele maritime tradiționale și simplifică considerabil problemele vamale.
Lansarea trenului de mare viteză ASEAN, în 2023,a redus timpul de transport între Hanoi și Chongqing la doar cinci zile, de unde mărfurile vor ajunge în Europa în mai puțin de două săptămâni.
Pe lângă locația sa strategică, Chongqing este un important centru de producție, responsabil pentru fabricarea a aproximativ o treime din laptopurile din lume, o bază importantă pentru producția de mașini electrice și un important centru de export pentru un sfert din mașinile din China.
Dimensiuni geopolitice
Unii observatori consideră că motivele pentru care China folosește acest oraș sunt nu doar de tip logistic, ci și geopolitic.
Războiul comercial cu Statele Unite sub președinția lui Donald Trump a demonstrat pericolul de a depinde de rutele maritime internaționale aflate sub influența occidentală, precum Canalul Suez și strâmtorile Hormuz și Malacca.
Pandemia de coronavirus a exacerbat riscurile, expunând fragilitatea lanțurilor de aprovizionare maritime.
Odată cu războiul în curs din Ucraina și confiscarea unor transporturi chinezești în 2023, trecerea prin Rusia a devenit mai riscantă, chiar dacă comerțul bilateral între cele două țări a atins 240 de miliarde de euro în 2024.
Prin urmare, Beijingul promovează dezvoltarea unui „coridor central” prin Kazahstan și Marea Caspică pentru a ocoli Rusia și strâmtorile maritime.
Cu toate acestea, Beijingul se confruntă cu multe provocări în ceea ce privește întârzierile vamale, costurile ridicate, infrastructura deficitară și sustenabilitatea financiară. Multe rute, în special în cadrul inițiativei „Belt and Road”, s-au bazat pe subvenții guvernamentale pentru a le facilita exportatorilor.
