Cele CINCI RISCURI IMPORTANTE pe care FMI le vede pentru Romania. Cat de mult ar scadea leul
Intensificarea puternica a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra Romaniei, fiind posibila o scadere economica de 5% si o depreciere a leului cu 15-20%, avertizeaza expertii FMI.
FMI vede cinci riscuri importante pentru Romania: agravarea crizei din zona euro si accelerarea dezintermedierii de catre grupurile bancare straine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reactie negativa a populatiei si politicienilor fata de reforme si accesarea de fonduri UE sub asteptari, care au sanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pietele financiare, cu sanse mici si efect mediu scrie MEDIAFAX.
"Romania are legaturi comerciale si financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile catre Germania, Italia si Franta formeaza circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este in mare parte controlat de banci din zona euro. Imprumuturile denominate in valuta formeaza aproximativ 60% din creditele catre sectorul privat", noteaza FMI intr-un raport publicat marti.
Luand in calcul experienta din 2008-2010, ar fi posibila o scadere economica de 5%, in timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile bancilor. In cazul agravarii puternice a crizei euro, Romania ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenta si ar putea fi necesara accesarea programului cu FMI.
Romania a avut o crestere economica de 7,3% in 2008, urmata de o contractie severa, de 6,6% anul urmator, ca urmare a crizei financiare, si o scadere de 1,6% in 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, sustinut evolutia buna a agriculturii. Pentru anul in curs, Fondul estimeaza un avans de 1,4%, urmat de o accelerare la 2,5% anul urmtor.
Criza a lasat "urme adanci" in economia romaneasca, iar cresterea potentiala a PIB va avea nevoie de timp pentru a-si reveni. Expertii Fondului estimeaza o crestere potentiala sub 2% pana in 2014 si o accelerare treptata pana la 3,1% in 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins in absenta unor reforme majore, care sa aduca in piata muncii mai multe persoane si sa atraga investitii.
FMI a revizuit estimarea pentru cresterea potentiala a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an si de la 2,9% la 1,8% pentru anul urmator. In 2014, cresterea potentiala s-ar situa la 2,2%, la 2,7% in 2015, 2,9% in 2016 si 3,1% in 2017.
Impactul unei accelerari a dezintermedierii financiare a marilor banci straine din Romania ar fi ridicat, creditarea s-ar prabusi, tragand in jos investitiile si consumul, iar imprumuturile neperformante ar avansa puternic.
De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situatia financiara a institutiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea bancilor ar putea necesita lichiditate de urgenta, iar, intr-un caz extrem, ar putea deveni necesara chiar o interventie pentru sustinerea bancilor, daca deponentii isi pierd increderea in institutiile individuale de credit.
O reactie negativa a populatiei si politicienilor fata de reforme ar stopa implementarea acestora, afectand perspectivele de crestere, si ar putea induce o pierdere a increderii consumatorilor si investitorilor, precum si volatilitate mai puternica pe piata financiara, inclusiv presiune pe cursul de schimb.
Accesarea de fonduri UE sub asteptari, situatie cu probabilitate ridicata, ar afecta proiectiile de crestere, care depind puternic de accelerarea utilizarii de fonduri europene. In acelasi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirma expertii FMI.
In cazul in care pietele financiare nu ar mai imprumuta Romania, situatie cu probabilitate redusa, impactul ar fi mediu, intrucat rezervele fiscale si cele valutare acopera cea mai mare parte a datoriei care urmeaza sa ajunga la maturitate pe termen scurt. O anumita consolidare fiscla si finantare prin programul cu FMI ar putea fi necesara.
Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a sasea evaluare a acordului preventiv cu Romania,
disponibilizand cea de-a saptea transa, in valoare de 430 milioane DST - drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finantare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totala pusa la dispozitia Romaniei pana in prezent de la inceputul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.
Acordul aflat in derulare este unul preventiv, iar autoritatile romane nu au accesat finantarea pana in prezent.
Acordul cu FMI este completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, transele putand fi trase de autoritatile romane doar daca este necesar.
