Compania nucleară de stat Nuclearelectrica a anunțat luni începerea lucrărilor de construcție a depozitului de deșeuri radioactive, cea mai complexă operațiune derulată pe platforma centralei de la Cernavodă și parte a procesului de retehnologizare a reactorului 1.
În prezent, ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite, iar România nu mai beneficiază, pe termen nedeterminat, de energie nucleară, care asigură circa 20% din necesarul energetic al țării. Situația fără precedent a survenit după ce Unitatea 1 a intrat în oprire planificată începând cu data de 10 mai, iar durata de deconectare a Unității 2, intervenită pe 4 mai, s-a prelungit, pentru lucrări de remediere.
Activitatea de turnare a betonului s-a desfășurat la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), prin turnarea fundației acestuia, DIDR-U5 fiind spațiul amenajat și construit pentru manipularea, procesarea și depozitarea intermediara a deșeurilor, rezultate ca urmare a retehnologizarii Unității 1 și a exploatării comerciale pe termen lung a Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă.
Retehnologizarea reactorului 1 va prelungi cu încă 30 de ani durata sa de viață
”În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care în conformitate cu graficul de lucrări au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavodă. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizarii Unității 1 are o semnificație similară cu turnarea primului beton la construcția Unității 1. După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performanță la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani. Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate pe an, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României”, a declarat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica, în raportul citat.
Stabilit și etapizat pentru a fi dezvoltat în trei etape majore, Proiectul Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavodă se afla în cea de-a doua etapă de dezvoltare, pregătirea pentru implementare, cu termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027, când proiectul va intra în cea de-a treia și ultima etapa de dezvoltare-oprirea Unității 1 pentru retehnologizare.
Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi reconectată la Sistemul Energetic Național în anul 2030 pentru un nou ciclu de viață, de 30 de ani. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusa în funcțiune în anul 1996, iar până în prezent, exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosfera și a livrat în siguranță peste 149 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, fiind în baza factorului de capacitate în primele 3 reactoare nucleare la nivel global.
”România deține astăzi toate avantajele dezvoltării industriei nucleare”
“Cu o evoluție semnificativă în ultimii ani la nivel de politici UE, energia nucleară joaca un rol important în mixul energetic al UE, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Puterea instalată în domeniul nuclear în UE la nivelul anului 2050 ar urma să ajungă la 109 GW (scenariul de bază) rezultată din prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construcția unora noi de capacitate mare. România deține astăzi toate avantajele dezvoltării industriei nucleare- experiență, know-how, specialiști, infrastructură, lanț integrat de combustibil nuclear, parteneriate internaționale cu tradiție în dezvoltarea programului nuclear românesc, încrederea instituțiilor bancare internaționale, toate acestea reprezentând cumulat capabilități esențiale în extinderea programului nuclear românesc prin retehnologizarea Unității 1, ulterior proiectul Unităților 3 și 4 și Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR)”, a mai spus Cosmin Ghiță.
Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor de construcții specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie.
”SN Nuclearelectrica SA anunță realizarea primei turnări continue de beton aferente structurilor permanente din cadrul Proiectulului de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă, reprezentând cea mai complexa operațiune de acest tip desfășurată pe amplasamentul centralei după lucrările de construcție ale Unității 2. Pentru execuția fundației au fost utilizați aproximativ 3.470 m³, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, operațiunea fiind realizata în condiții stricte de siguranță, calitate și coordonare operațională specifice unui astfel de proiect major”, a anunțat luni Nuclearelectrica, într-un raport înaintat Bursei de Valori București.
