Ce produse s-au scumpit cel mai mult față de 2021. Între timp, salariul mediu net a crescut sub rata inflației
Este un an din ce în ce mai dificil, în care pare că scumpirile nu se mai opresc. Alimentele, mărfurile și serviciile au prețuri din ce în ce mai mari față de 2021.
Inflația a ajuns la 15,3%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică, în creștere față de luna trecută.
Scumpirile din energie se reflectă tot mai mult în prețurile alimentelor. În magazine, mâncarea s-a scumpit în medie cu 18% în luna august, față de anul trecut, potrivit datelor INS.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Cu cât s-au scumpit cartofii, uleiul făina, mălaiul, zahărul, pâinea, laptele, brânza, ouăle, gazele naturale, benzina și biletele de avion
Sunt produse care s-au scumpit însă mult mai mult: cu aproximativ 50% cartofii și uleiul. Făina, mălaiul și zahărul au prețuri mai mari cu peste 30%, pâinea s-a scumpit cu 25% și vedem un plus de peste 20 de procente și la alte alimente de bază, cum ar fi laptele, brânza și ouăle.
Gazele naturale sunt însă în topul scumpirilor, cu un preț mai mare cu peste 70%. Deși prețul benzinei și cel al motorinei nu au mai crescut în ultima perioadă, față de vara trecută carburanții sunt mai scumpi cu peste 30%. Și biletele de avion înregistrează un plus de peste 33 de procente.
Prețurile vor mai crește
Inflația a ajuns așadar la 15,3%, iar prețurile vor mai crește. Abia la finalul anului se mai potolesc și mai accentuat anul viitor, potrivit prognozei BNR, însă totul depinde de ce se întâmplă pe piaţa de energie.
Institutul Național de Statistică calculează inflația în funcție de prețurile a sute de produse, iar fiecare are un punctaj care reflectă cât de mult este consumat de români. Cum coșul de cumpărături diferă de la o persoană la alta, inflația resimțită de mulți e mai mare.
Una e nota de plată pentru cei care cumpără zilnic franzela luată în calcul de INS, de 1,5-2 lei și alta pentru cei care preferă sortimente cu făină integrală, maia sau semințe de la brutării artizanale, de pildă, care pot costa peste 10 lei.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE: „Atâta vreme cât în coșul de consum bunurile alimentare înseamnă peste 60% în România, rata resimțită a inflației de către români este undeva peste 20%. Această creștere înseamnă pentru persoane care au venituri în general sub medie un efort financiar mult mai mare pentru a putea supraviețui în România.”
Și cei care caută produse de calitate, cu preț mai mare, spun că au observat scumpiri accentuate.
Pe de altă parte, potrivit INS, salariul mediu net a crescut în iulie cu doar 12 procente, sub rata inflației.
