Câți bani a dat România Ucrainei, raport oficial. Sprijin în valoare de ”circa 1,5 mld. euro”, aproximativ 0,2% din PIB
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă într-un raport al instituției pe care o conduce că România a acordat un sprijin Ucrainei în perioada februarie 2022 – iunie 2025 în valoare de ”circa 1,5 mld. euro”.
Această sumă, conform sursei citate, este echivalentă cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
Pe de altă parte, trebuie precizat faptul că sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel că acest raport a fost elaborat pe baza datelor AMECO (baza de date cu prognoze a Comisiei Europene, n. red.) și ale Institutului de economie mondială din Kiel.
De asemenea, acest raport a fost realizat ca urmare a solicitării care a fost adresată Consiliului Fiscal de către europarlamentarul Gheorghe Piperea, privind impactul ajutoarelor acordate de România Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului public și situației economice a României.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă care are ca misiune principală urmărirea execuțiilor bugetare și avertizarea Guvernului cu privire la echilibrul bugetar și sustenabilitatea datoriei publice.
Datele utilizate de Institutul de economie mondială din Kiel se bazează pe date comunicate de autoritățile naționale. Aceste date se referă la sprijin militar, umanitar și financiar.
Nota de informare a Parlamentului European subliniază că o parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul UE.
Tabel: Sprijinul pentru Ucraina în perioada februarie 2022 – iunie 2025, acordat la nivel internațional
Este de subliniat că în 2021, anul premergător invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB.
Ce spune Consiliul Fiscal despre deficitul bugetar al României
Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de ”programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale”.
”Trebuie să se facă totodată distincție între impactul asupra bugetului public al unor ajutoare acordate în exterior și impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE. Acest impact privește inflația, încetinirea creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse intersectoriale, investiții publice și private, aversiunea față de risc, fluxuri comerciale, etc.
Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua.
Privind oportunitatea alocărilor bugetare pentru acordarea de asistență internațională având în vedere obiectivele de politică externă și de securitate ale României, judecarea acesteia nu intră în sfera de competențe a Consiliului Fiscal.”
România se luptă cu deficitul excesiv din anul 2020
În ceea ce privește deficitul bugetar cu care se luptă în prezent România, inclusiv prin pachetele de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, Consiliul Fiscal atrage atenția că țara noastră este în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020.
”Deficitul bugetar, în termeni ESA, a fost de 4,3% din PIB în 2019 (cel mai ridicat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE)), depășind cu 1,3 puncte procentuale (pp) limita prevăzută de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB.
În 2020, anul declanșării pandemiei Covid-19, pe fondul restricțiilor economice, sociale și de mobilitate, precum și al sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB.
În anul 2021, în condițiile relaxării graduale a restricțiilor impuse de pandemie și redresării unor venituri bugetare, deficitul bugetar a coborât la 7,1% din PIB. În 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina și pe fondul efectelor unor șocuri multiple (criza energetică, tranziția spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, tensiuni geopolitice),
deficitul bugetar s-a redus totuși la 6,4% din PIB (metodologie ESA 2010).
Această evoluție aparent surprinzătoare a fost determinată de creșterea substanțială a veniturilor bugetare nominale, datorită inflației mult crescute („inflația surpriză”)și încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale, contrabalansată numai parțial de suplimentarea cheltuielilor bugetare, în special a celor cu asistența socială, dobânzi, alte transferuri, bunuri și servicii.
Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE.
Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic. Concomitent, pe partea de venituri, decelerarea creșterii economice s-a reflectat în încasările bugetare.”, se mai arată în raport.
Creștere masivă a deficitului bugetar în anul 2024
Însă ”explozia” deficitului bugetar s-a produs în anul 2024, când a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare.
Motivul principal a fost reprezentat de creșterea salariilor și pensiilor, o măsură politică adoptată de Guvernul lui Marcel Ciolacu, fost președinte al PSD, care la acea vreme se pregătea să candideze la alegerile prezidențiale.
CITIȚI ȘI: Salariile din România au crescut cu 10% în 2024
De altfel, inclusiv fostul președinte al României, Traian Băsescu, a spus într-un interviu acordat ȘtirileProTV.ro că ”are convingerea” că fostul premier Ciolacu ”și-a trădat țara”, deoarece ar fi mutat bani din bugetul de stat în fondul aflat la dispoziția Guvernului, ”încercând să cumpere voturi”.
”Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB.
Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic.
Derapajul bugetar mare înregistrat în ultimii ani în România a fost cauzat de cheltuieli permanente în creștere considerabilă, suprapuse cu lipsa de preocupare pentru creșterea veniturilor fiscale, care este de ani de zile o carență mare a bugetului public.
România a avut în 2024 un nivel al veniturilor bugetare de 34,1% din PIB, comparativ cu o medie UE de circa 46% din PIB, și un nivel al veniturilor fiscale de 28,5% din PIB, al doilea cel mai scăzut nivel între statele membre ale UE, față de o medie de 40,1% în UE.”, precizează Consiliul Fiscal.
Sursa: Pro TV
Etichete: Ucraina, buget, cheltuieli, ajutoare, consiliul fiscal,
Dată publicare:
08-09-2025 14:56
