Salariile din România au crescut cu 10% în 2024. Care sunt județele fruntașe și unde se câștigă cel mai puțin

×
Publicitate

Anul trecut, în cele mai mari județe din România, salariile medii nete ale angajaților au crescut cu peste 10 procente. Cele mai mari lefuri sunt în Capitală, dar au venituri generoase și salariații din Cluj și Timiș.

La polul opus sunt cei din estul și sudul țării. În acest an, specialiștii vorbesc despre creșteri salariale timide în sectorul privat, cât să acopere rata inflației.

Cu angajați în mai toate domeniile de activitate, sedii centrale ale unor companii și unul dintre cele mai mari centre universitare din țară, Bucureștiul conduce în clasamentul celor mai mari salarii.

Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net se apropia de 6.500 de lei la finalul anului trecut, în creștere cu aproape 10 procente față de anul anterior.

La o diferență de 400 de lei, salariile din Capitală sunt urmate de cele din Cluj, unde majorările nu au fost la fel de mari. Clasamentul este completat de salariații din Timiș, Sibiu și Ilfov, unde creșterile salariale au depășit zece procente, iar salariul mediu net a trecut de 5.000 de lei. Se plătește bine și în Iași, Brașov sau Argeș.

Sorin faur, expert resurse umane: În mod normal, zonele puternic industrializate, orașele mari sunt cu cele mai mari salarii nete la nivel de economie. Industrie foarte puternică, instituții care au sedii în aceste orașe, investitori străini care au afaceri - aceste lucruri se traduc într-o cerere mai mare de forță de muncă pentru salarii mai mari. Vedem o corelația cu centrele universitare - acolo unde ai universități puternice, se vede - piața muncii este mai bine calificată - poate executa sarcini cu un nivel mai mare de calificare”.

La polul opus, județele Teleoman și Hunedoara rămân cu cele mai mici salarii medii nete, în jur de 3.800 de lei. Aceleași venituri au și angajații din Vrancea, Vâlcea, Harghita sau Vaslui.

Daniel Sandu cercetător Universitatea din Fribourg: „În locurile în care veniturile sunt ridicate, proporția populației este în creștere, iar cei care sunt activi sunt și salariați și aduc cele mai mari venituri la bugetul de stat”.

România are una dintre cele mai scăzute rate de populație activă din Uniunea Europeană. Doar 66% dintre românii cu vârste între 15 și 64 de ani sunt activi pe piața muncii, față de media UE de 74%.

Pentru acest an, creșterile salariale vor fi însă timide, spun specialiștii. Dacă în 2024, salariul mediu a urcat cu peste 14 procente, potrivit Comisiei de prognoză, anul acesta, vom avea parte de cea mai mică majorare a salariului mediu din ultimii ani: în jur de șase la sută.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
Spațiul, ultima frontieră a economiei. Directorul ESA: Un euro investit aduce aproximativ cinci euro înapoi în economie

Directorul Agenției Spațiale Europene explică faptul că spațiul reprezintă o ultimă frontieră nu doar din punct de vedere științific, ci și economic. El estimează că fiecare euro investit în acest domeniu generează alți 5 în economie.

Allianz Trade anticipează o creștere economică de 3,1% pentru România, în 2025. Cele mai mari pericole

Analiştii Allianz Trade anticipează pentru România o accelerare economică estimată la 3,1% şi 3,6% în 2025, respectiv 2026, susţinută de investiţiile publice reziliente, redresarea consumului intern şi relaxarea treptată a politicii monetare.

România nu are niciun ban în Fondul de rezervă. Ministrul Finanțelor: ”Avem o sumă foarte mică pentru forță majoră”

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, afirmă că Fondul de rezervă este mult mai mic decât în alţi ani, fiind cuprinse sume pentru alegeri şi ”o sumă mică” pentru forţa majoră.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.