Cat costa autonomia politicii bugetare. Grecia o poate "vinde" pentru 130 de miliarde de euro
Germania vrea ca Grecia sa cedeze controlul asupra deciziilor privind taxele si cheltuielile unui "comisar pentru buget", iar aceasta sa fie o conditie pentru al doilea pachet de ajutor financiar, de 130 miliarde de euro.
Introducerea unei astfel de masuri ar reprezenta o extindere fara precedent a controlului UE asupra statelor membre. Noul comisar ar avea puterea de a bloca prin "veto" decizii luate de guvernul elen, daca acestea nu sunt conforme cu tintele stabilite de creditorii internationali.
Noul administrator, numit de alti ministri de Finante din zona euro, va avea responsabilitatea de a supraveghea "toate marile sectoare de cheltuieli" ale guvernului de la Atena.
"Consolidarea bugetara trebuie pusa sub un control strict. Avand in vedere rezultatele dezamagitoare de pana acum in respectarea obiectivelor, Grecia trebuie sa accepte transferul suveranitatii bugetare la nivel european pentru o anumita perioada de timp", se arata in document.
Atena ar fi, de asemenea, fortata sa adopte o lege care sa angajeze permanent veniturile statului pentru serviciul datoriei "inainte de orice altceva".
Planul german a circulat vineri dupa-amiaza in randul oficialilor din ministerele de Finante ale statelor zonei euro membre ale “grupului de lucru” si subliniaza nivelul neincrederii dintre Grecia si partenerii sai din UE.
In pofida numirii economistului Lucas Papademos ca premier tehnocrat anul trecut, perceptia asupra Greciei a continuat sa se inrautateasca in UE. Oficialii europeni afirma, in particular, ca s-a facut prea putin in privinta reformei sectorului public in mandatul lui Papademos.
Un oficial din Ministerul de Finante de la Atena a declarat ca autoritatile elene nu au cunostinta despre propunere si nu pot comenta. Un purtator de cuvant al Ministerului german de Finante a refuzat sa comenteze.
Grecii si-au exprimat deja furia cu privire la tentativele UE de a "ajuta" la implementarea reformelor. Horst Reichenbach, germanul care conduce o misiune a UE cu scopul de a sprijini autoritatile elene, a fost infatisat in uniform nazista, la venirea in tara anul trecut, de ziarele grecesti de stanga.
Potrivit noului plan german, Grecia va putea cheltui bani pentru functionarea normala a guvernului doar dupa ce plateste sumele necesare pentru serviciul datoriei. Daca o astfel de lege este adoptata, statele care o sustin, pietele financiare, dar si alti creditori, ar avea asigurari ca nu se va intra in incetare de plati in viitor.
"Daca pe viitor nu se va elibera o anumita transa de ajutor financiar, Grecia nu va putea sa-si ameninte creditorii cu falimentul, ci va trebui sa accepte noi taieri de cheltuieli bugetare drept singura consecinta”, se arata in documentul obtinut de Financial Times.
Inainte ca Germania sa transmita altor tari propunerea, UE si FMI au prezentat o lista de zece pagini cu "masuri prioritare", pe care Atena trebuie sa le implementeze inainte de a fi aprobat al doilea pachet de ajutor financiar. Potrivit unei copii a documentului, de asemenea obtinuta de Financial Times, Grecia trebuie sa reduca numarul angajatilor din sectorul de stat cu inca 150.000 in trei ani.
Documentul are data de luni si cere, de asemenea, reduceri masive in mai multe domenii, intre care aparare si sanatate, pentru a diminua deficitul bugetar din acest an. Estimarea preliminara pentru deficitul bugetar din acest an este de 1%, ceea ce implica reduceri puternice de cheltuieli, intrucat estimarile anterioare ale creditorilor situau deficitul la 7% din PIB.
Negocierile de saptamana aceasta dintre Grecia si oficialii UE-FMI au fost dificile. Vineri au fost intrerupte discutiile fara un accord asupra a doua elemente prevazute in planul creditorilor: reducerea salariului minim lunar din Grecia, in prezent de 750 de euro, dar si eliminarea bonusului anual format din salariile pe doua luni acordat in sectorul privat.
Ministrul Muncii, George Koutroumanis, a sustinut in schimb o propunere, agreata de angajatori si sindicate, pentru inghetarea slariilor pe trei ani, argumentand ca noi taieri de salarii ar impinge Grecia intr-o recesiune si mai adanca.
