Ce pensii speciale primesc eroii Revoluției sau veteranii de război și cum diferă de cele ale magistraților sau diplomaților
În România, există opt legi care stabilesc care sunt pensiile speciale, cine are dreptul de acestea și ce valoare pot avea. Adesea, termenul este folosit pentru a vorbi pentru pensiile de serviciu, precum cele primite de magistrați.
În spațiul public s-a împământenit expresia „pensii speciale” pentru a vorbi despre categoriile profesionale care la încetarea activității profesionale beneficiază de condiții preferențiale la ieșirea la pensie și la calculului acesteia.
Cu toate acestea, în bazele de date ale CNPP, ele se numesc „pensii de serviciu”, termenul de „pensii speciale” fiind folosit pentru desemna șapte categorii, reglementate prin opt acte normative, care beneficiază de prevederi excepționale în ceea ce privește calcularea indemnizațiilor.
În categoria pensiilor speciale, așa cum sunt ele definite de o serie de legi adoptate de-a lungul timpului care stabilesc categoriile care beneficiază de acestea:
1. Veteranii, invalizii și văduvele de război (11.836 persoane);
2. Victimele persecuțiilor și deportărilor din perioada comunistă (260.399;
3. Cei care și-au făcut stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Muncii între 1950-1961 (37.693);
4. Eroii și martirii Revoluției din decembrie 1989 (12.437);
5. Artiști (542);
6. Membrii unor uniuni de creații (14.025);
7. Soții care primesc pensii de urmaș (68.526).
În comparație cu pensiile de serviciu, pensiile speciale tind să fie relativ modeste. Astfel, românii aflați în primele categorie primesc pensii medii care variază între 6.212 lei și 25.377 lei, asta în timp ce cei aflați în cea de a doua categorie primesc indemnizații între 80 și 1.928 lei.
De ce sunt pensiile de serviciu considerate „speciale”
Pensiile speciale, care se calculează diferit față de cele acordate celor 4,5 milioane de persoane, sunt acordate unor categorii precum magistrații, funcționarii parlamentari sau diplomații, printre alții.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume includ și indemnizații ocupaționale. Sintagma „pensii speciale” face referire la faptul că ele sunt calculate și acordate după alte criterii decât cele din sistemul „clasic”. De altfel, sintagma „pensii speciale” este folosită inclusiv în documentele speciale ale guvernului cum ar fi PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
Ele sunt „speciale” prin faptul că atât cuantumul, cât și vârsta de pensionare se stabilesc prin reguli diferite față de cele aplicate în sistemul public de pensii.
În plus, începând cu ianuarie 2024, modul de calculare și creștere a pensiilor primite de marea majoritate a românilor este reglementat de o lege. Noua formulă pornește de la inflația medie din anul precedent, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Calculul trebuie făcut anual, dar din ianuarie 2025, din cauza crizei bugetare, a fost suspendat. În contrast, indemnizațiile speciale depind de decizia politică.
Dacă pensia „normală” este legată, prin punctul de pensie, de nivelul salariului mediu în plată și se bazează pe contribuțiile efective ale angajatului devenit pensionar, în cazul pensiilor speciale metoda de calcul include, pe lângă componenta contributivă, și un bonus acordat de stat, precum și o vârstă de pensionare redusă.
Etichete: casa nationala de pensii, pensii speciale,
