„Ştiu că, în spaţiul public, discutăm foarte mult zilele acestea despre SAFE. Şi este firesc. Dar vreau să fie clar: înzestrarea Armatei României nu se rezumă la SAFE. Armata se modernizează prin mai multe programe, prin investiţii constante şi prin decizii strategice luate pe termen lung. De ce este totuşi SAFE atât de important? Pentru că SAFE este, pentru România, una dintre cele mai ieftine şi inteligente opţiuni de finanţare pentru apărare”, a explicat Radu Miruţă, ministru interimar al Apărării, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, prin SAFE, România poate împrumuta bani pentru înzestrare în condiţii mult mai bune decât pe pieţele externe: dobândă de maximum 3%, maturitate de până la 45 de ani şi 10 ani perioadă de graţie înainte de rambursare.
„Asta înseamnă că rambursarea începe abia din 2035. Dar SAFE nu înseamnă doar finanţare ieftină. Este şansa României de a dota Armata şi, în acelaşi timp, de a aduce producţie şi locuri de muncă în ţară”, a completat ministrul.
AUR sesizează și Avocatul Poporului atacă la CCR programul SAFE
AUR a sesizat și Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională ordonanța guvernului demis Bolojan care stabilea cadrul legislativ privind derularea programului european SAFE de 16,68 miliarde euro pentru apărarea României.
AUR a sesizat luni, iar Avocatul Poporului a atacat marți la Curtea Constituțională OUG nr.38/2026, adoptată de Guvernul Bolojan după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.
AUR își anunța demersul în comunicatul său de presă de luni seara, unde preciza că Avocatul Poporului urma să acționeze și el, independent de sesizarea formațiunii politice.
Într-un document extrem de elaborat și minuțios argumentat, Avocatul Poporului expune pe larg motivele pentru care consideră că OUG 38/2026 este neconstituțională, grupate pe trei capitole distincte:
- Încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis;
- Nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală;
- Încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți.
În argumentarea sa, Avocatul Poporului invocă inclusiv jurisprudența stabilită de Curtea Constituțională prin prevederi legate de restricțiile impuse în pandemia de Covid și face analize sematice asupra unor verbe precum ”a afecta”, ”a suprima” sau expresii ca ”a antrena consecințe negative”.
O singură companie a câștigat 6 din cele 15 contracte finațate prin SAFE
La finalul lunii aprilie, Ministrul Apărării a detaliat și ce sume ar urma să investească toate companiile contractate în industria românească. Gigantul german Rheinmetall a câștigat șase din cele 15 contracte.
De teamă ca nu cumva România să piardă banii din programul european SAFE, ministrul Radu Miruță a prezentat în comisiile de Apărare ce cumpără armata română, dar și câți bani se vor întoarce în industria de resort.
Radu Miruță, ministrul Apărării: „Le-am promis angajaților de la Șantierul Naval Mangalia - 2 Mai că îl vom salva. Obstacolul major a fost în Parlament, de azi în Parlament se știe că obligația de a construi cele patru nave e prin salvarea Șantierului Naval. Pentru șantierul de la Mangalia e de 760 de milioane de euro, s-a estimat un cost de 20% pentru operaționalizarea șantierului ca să producă navele acolo. Mecanismul e că cei de la Rheinmetall vor intra să preia activitatea șantierului respectând joint venture între statul român și societatea privată. E obligatoriu să fie făcute, altfel penalitățile sunt mai mari decât valoarea contractului.”
Tot germanii de la Rheinmetall se vor ocupa și de cel mai scump program de înzestrare: mașina de luptă pe șenile a infanteriei, în valoare de 3,3 miliarde de euro. O parte dintre șenilate vor fi produse la Mediaș. Compania ar fi câștigat alte 3 contracte pentru sisteme antiaeriene și muniție de calibru 35 de milimetri.
Din cele peste 10 miliarde de euro cât valorează cele 15 programe pentru care s-a cerut aprobarea Parlamentului, jumătate ar trebui să se întoarcă în industria de apărare românească. La Cugir și Sadu vor fi produse arme de asalt, pistoale și munițiile aferente.
.webp)
