Oficialul a subliniat într-un interviu pentru TVR Info că trecerea la moneda europeană depinde de consolidarea fiscal-bugetară, de un plan coerent de dezvoltare a țării și de stabilitate politică, iar următorii ani ar trebui folosiți pentru punerea în ordine a finanțelor și îndeplinirea criteriilor de aderare la euro.

„Trecerea la euro poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor. Discutăm aici de deficit bugetar, discutăm de datorie publică, lucruri care țin de această consolidare pe care noi o avem”, a declarat Pîslaru.

Consolidare fiscal-bugetară și plan de dezvoltare

Ministrul interimar a explicat că scopul este ca, până în 2030, România să își pună finanțele în ordine, iar o armonizare între mai multe obiective ar putea permite o aderare la euro în jurul anului 2032. „Vă aduc aminte că scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine, deci aș vedea o posibilitate de a avea o armonizare între câteva obiective: consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru 2028-2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării, un fel de plan de țară făcut cu cap”, a spus Pîslaru.

El a subliniat că este necesară o aliniere între ajustarea fiscal-bugetară, un plan de creștere și dezvoltare și, mai ales, stabilitate politică pentru a asigura consecvența în implementarea reformelor. „Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2”, a explicat oficialul.

Perioada de monitorizare de doi ani

Pîslaru a amintit că orice țară care intenționează să adere la zona euro trebuie să stea doi ani în „anticameră”, adică într-o perioadă de monitorizare, înainte de adoptarea efectivă a monedei unice. „pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți. 2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a concluzionat ministrul interimar.

România a fost la un pas de trecerea la euro

Mugur Isărescu a declarat recent că în 2011, România îndeplinea condițiile pentru trecerea la moneda unică europeană și că BNR stabilise detalii logistice concrete, precum transportul și distribuția bancnotelor și monedelor euro.

Banca Națională era deja implicată în pregătirea concretă a procesului. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pregătirile ajunseseră atunci până la detalii logistice: se discuta inclusiv despre traseele pe care urmau să intre în țară mașinile cu numerar și despre sucursalele și depozitele în care urma să fie păstrat stocul de euro.

„Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până în 2018 aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de trecere la euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente, sau depozite mari, și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar. Deci el s-a întrerupt în 2018, când practic altele au devenit prioritățile. (...). Președintele Băsescu a avut „proiectul 2014” (...) Atunci s-au îndeplinit criteriile. Și noi am contribuit la asta”, a declarat Mugur Isărescu.

Totuși, România nu a făcut pasul următor. Isărescu explică faptul că, în 2013-2014, contextul european era nefavorabil. Criza din Grecia și problemele zonei euro alimentaseră chiar discuțiile despre posibilitatea destrămării uniunii monetare. În acel moment, prioritatea nu era extinderea zonei euro cu noi membri, ci salvarea și consolidarea ei. Discursul lui Mario Draghi, potrivit căruia BCE va face „tot ce este necesar” pentru protejarea monedei unice, a devenit simbolic pentru acea perioadă.

Nici contextul intern nu a ajutat România să continue drumul către euro. După ce criteriile fuseseră îndeplinite în 2014, politica economică s-a schimbat. Începând din 2015, au urmat reduceri succesive de taxe și creșteri ale cheltuielilor publice, ceea ce a dus din nou la majorarea deficitului bugetar. România a pierdut astfel avantajul obținut cu doar câțiva ani înainte, a subliniat guvernatorul BNR.

Dezbaterea despre trecerea la moneda unica europeană a repărut în spațiul public după declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a spus că „există acord politic pentru trecerea la euro”.