Câți români au optat pentru o pensie facultativă și ce beneficii au
Scandalul desfiinţării pensiilor de la Pilonul II, dar şi bâlbâielile autorităţilor în legătură cu acest subiect, i-au făcut pe tot mai mulţi români să îşi aleagă o centură de siguranţă: pensia facultativă.
De la începutul anului şi până acum, peste 20 de mii de oameni au început să cotizeze către Pilonul III. Puţini ştiu că dacă îţi faci pensie privată, statul îţi da înapoi 400 de euro pe an din impozitul pe care ţi l-ar încasa pe venit. Dar şi că banii strânşi în cont rămân moştenitorilor în cazul în care omul nu mai apucă pensia, lucru care nu se întâmplă la Pilonul I.
La cele 10 fonduri de pensii private de la noi, s-au înscris până în septembrie, aproape 440 de mii de români. Cel mai mare fond are 155 de mii de particpanti, iar cel mai mic - 3800.
Împreună, au adunat peste 1,7 miliarde de lei în conturi, iar randamentul, adică echivalentul dobânzii bancare pentru banii oamenilor, este de 7%. Creşterea cu 20 de mii a numărului participanţilor vine după ce în primăvară ministrul Finanţelor anunţa desfiinţarea Pilonului II, la care a renunţat a doua zi. Apoi, s-a vorbit despre reducerea contribuţiei, rămasă încă în aer.
Cotizaţia la Pilonul II este voluntară, pe baza unui contract, şi poate varia de la 50 lei pe luna, la infinit, în funcţie de cât vrea fiecare să pună de-o parte pentru bătrâneţe. Iar specialiştii susţin că nu ne vom putea nicidecum baza doar pe ce ne va oferi statul.
Matti Leppala, Secretarul general Pensions Europe: "Vor putea oamenii să trăiască cu aceste pensii? Pentru că vor fi uriaşe probleme sociale dacă nu vor putea trăi din pensii. Chiar dacă finanţele publice vor fi în ordine, dacă veniturile pe care le primesc oamenii vor fi insuficiente, asta va crea probleme uriaşe."
În prezent avem 5,1 milioane de pensionari şi doar 4,8 milioane de angajaţi care plătesc asigurările sociale către bugetul de pensii.
Iulius Postolache, preşedintele APAPR: "În 2017, o persoană activă susţine aproximativ 1,35 pensionari. În 2042, conform unui studiu făcut de Banca Mondială, raportul va fi o persoană activă la 2,5 pensionari. Asta înseamnă o împovărare fiscală mult mai mare pentru persoanele care vor fi active în câmpul muncii în anii viitori."
Adică taxe mult mai mari impuse de stat pentru fiecare salariu. Asta în condiţiile în care pensia actuală a fost aproape întotdeauna limitată la 3 sau maximum 5 puncte pe an. Excepţie fac anii 2007-2009, când contribuţia la pensii nu era plafonată şi, prin urmare, nici punctajul. Anul acesta s-a eliminat din nou plafonul de calcul al contribuţiei şi punctajul poate fi, teoretic, nelimitat. Dar într-un stagiu de 35 de ani, 3 ani nu înseamnă mai nimic.
Iulius Postolache, preşedintele APAPR: "Realitatea este că 98% din actualii pensionari au pensii mai mici de 500 de euro."
Diferenţa, ar putea-o face, în viitor, pensiile private şi cele obligatorii administrate privat - adică piloanele II şi III. La pensia privată, statul dă o deducere de 400 de euro pe an, de exemplu.
Claudia Ionescu, director BRD: "Acei bani din contul de pensii private, dacă un viitor pensionar nu apucă să-şi primească pensia, moştenitorii acestuia primesc acei bani, ceea ce nu se întâmplă la Pilonul I."
Statul se împrumută lună de lună de o treime din banii de pensii, pentru că bugetul de asigurări sociale este de 9 ani pe deficit.
