Cresc taxele și impozitele în 2023. Majorarea va fi de cel puțin 5,1%

×
Codul embed a fost copiat

Deși parlamentarii au decis să amâne cu doi ani creșterea taxelor locale, ele vor fi totuși mărite cu rata inflației din 2021, conform prevederilor din Codul Fiscal.

Asta înseamnă, o majorare cu 5,1% de la anul, sau chiar mai mult, în funcție de decizia autorităților locale. Totuși, liderii Coaliției dau asigurări, ca nu vor fi introduse noi taxe, deși bugetul pe anul viitor, este dezechilibrat. Statul va cheltui, cu aproape 70 de miliarde de lei mai mult, decât va încasa.

Bugetul pe anul viitor ia în calcul venituri cu 2,8 miliarde de lei în plus din impozitele pe case, terenuri și mașini, în baza unei legi care prevede o creștere cu 50% a acestor dări. Legea este însă contestată la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu, președintele PSD: ”În Parlament s-a hotărât un lucru foarte clar, în acești 2 ani de zile nu se aplică legea, nu se mărește niciun impozit pe locuințe. Dar avem venituri în contrucția PIB cele mai mici la impozitare a proprietăţilor, asta nu înseamnă că proprietăţile trebuie impozite la aceeași valoare. Dacă ai proprietăți de milioane de euro, plătești un impozit mai mare”.

Potrivit Codului Fiscal, taxele pe proprietăți ar urma să fie indexate anul următor doar cu rata inflației din 2021 sau cu un procent mai mare, în funcție de decizia consiliilor locale. Asta înseamnă o majorare de cel puțin 5,1%, așa cum unele primării, precum cea din Oradea, au anunțat deja.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Adrian Codirlașu, Economist: ”Dacă ne uitam la bugetele locale şi probabil vor creşte taxele locale pentru că s-au mărit salariile în administraţia publică şi la bugetul de stat e nevoie pentru că s-au angajat cheltuieli sociale - pensii, susţinerea consumului de energie, va fi un buget dezechilibrat”.

Bugetul pe anul 2023 arată că Guvernul mizează pe creștere economică de 2,8% în 2023, pe baza consumului. Însă specialiștii de la Bruxelles spun că avansul nostru va fi mult mai redus - de 1,8%. În cazul inflației, atât specialiștii de la noi, cât și Comisia Europeană arată că tot vom avea de înfruntat scumpiri de peste 10%. Asta în vreme ce statul va cheltui mai mult decât va avea în vistierie - cheltuielile vor fi cu 68 de miliarde de lei mai mari decât veniturile, adică 4,4% din Produsul Intern Brut.

Conform proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.

Iar câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.

De la Comisia Europeană vine și un avertisment pentru întreaga Europă.

Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru Economie: „Economia se va contracta în această iarnă, iar revenirea ar urma să fie pentru primăvara anului viitor, dar cu o creștere foarte mică”.

România are nevoie de bani în plus pentru acoperirea creșterilor de pensii, alocații pentru copii, dar și pentru ajutoarele acordate românilor cu venituri modeste.

Cu un război la granițe, e nevoie de bani în plus și pentru Apărare, care va avea 2,5% din PIB. Asta în vreme ce banii pentru Educație vor fi tot jumătate din cât ar trebui, pentru al 12-lea an la rând.

 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.