În prima jumătate din 2026, producția de bere din România a fost de 8,1 milioane de hectolitri, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Producătorii spun că, dacă ritmul se menține până la sfârșitul anului, consumul/piața ar putea ajunge la 13,1 milioane de hectolitri în 2026. Ar fi un nou minim istoric, după ce în 2025 piața coborâse deja la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani, arată Asociația Berarii României.
Asociația nu cere eliminarea accizei, ci solicită un nivel de acciză pe care producătorii să îl poată anticipa și care să permită pieței să se stabilizeze.
„Berarii României susțin cu tărie că stabilirea unui nivel de acciză care să permită stabilizarea pieței și păstrarea producției la nivel local reprezintă o măsură necesară pentru redresarea situației actuale. Un cadru fiscal predictibil ar permite companiilor să își planifice investițiile pe termen lung, să mențină locurile de muncă și să continue contribuția semnificativă la economia națională, generând în același timp venituri sustenabile pentru bugetul de stat”, transmite asociația.
Acciza la bere a crescut cu peste 26% din 2025 până în prezent și cu 55% cumulat din 2022, mai arată asociația. În acest context, berarii consideră că dacă berea este taxată suplimentar, prețurile cresc, consumul scade, iar oamenii cumpără mai puțină bere. În acest context, statul încasează mai mult din fiecare litru, dar taxează un volum mai mic.
O astfel de evoluție duce la ceea ce asociația numește „efectul de bumerang fiscal”. Berarii estimează că în 2026 încasările din accize vor crește cu doar 2,7% față de 2025, în condițiile în care piața ar pierde aproximativ 1,3 milioane de hectolitri. Pe scurt, statul a majorat semnificativ acciza, dar nu obține o creștere similară a veniturilor deoarece baza asupra căreia aplică taxa s-a redus.
Comunicatul oferă și o comparație pentru membrii Asociației Berarii României. Contribuțiile lor directe la buget au scăzut de la 356 de milioane de euro în 2024 la 325 de milioane de euro în 2025, în pofida majorării fiscalității. Reprezentanții industriei berii transmit că o taxă mai mare nu înseamnă automat încasări mai mari, dacă scăderea consumului este semnificativă.
Fabricile de bere din România funcționează în prezent cu aproximativ 40%-50% din capacitate neutilizată, mai arată asociația. Explicația este că producătorii au făcut în anii anteriori investiții și și-au dimensionat fabricile pentru o piață mai mare. Dacă piața se contractă, o parte importantă din capacitatea de producție rămâne nefolosită, iar asta poate afecta și investițiile viitoare.
Pe lângă acciza crescută și scăderea consumului, Berarii României mai atrag atenția asupra faptului că, pentru prima dată în ultimele două decenii, importurile au crescut semnificativ, cu 35%-45%, ajungând la aproximativ 4,5% din piață. Berarii leagă această evoluție de problemele producției locale: dacă producția românească devine mai puțin competitivă, produsele importate pot câștiga teren.
Printre membrii Berarii României se numără: URSUS BREWERIES, BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, alături de microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo, Zăganu și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Groupe SOUFFLET MALT ROMANIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.
Creșterea accizei, criticată și de producătorii de băuturi spirtoase
Patronatele din industria băuturilor spirtoase susțin că statul nu încasează mai mulți bani din accize, deși a mărit semnificativ taxele. Potrivit acestora, în primele șase luni din 2026, veniturile din accize au fost de 587 de milioane de lei, cu aproximativ 6 milioane de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2024. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă acciza pentru băuturile spirtoase a fost majorată cu 26%, a transmis Spirits Romania în iulie.
Reprezentanții industriei explică această situație prin faptul că s-au vândut mult mai puține băuturi taxate. Ei estimează că volumul de produse fiscalizate este cu aproximativ 23% mai mic, ceea ce echivalează cu circa 8,3 milioane de sticle de 700 ml care au dispărut din piața oficială. În opinia lor, oamenii nu au renunțat neapărat la consum, ci o parte din cerere s-a mutat către produse nefiscalizate.
Patronatele avertizează că majorările repetate ale accizelor își pierd eficiența. Ele susțin că, atunci când taxele cresc prea mult, baza de impozitare se reduce, iar statul ajunge să colecteze la fel de puțin sau chiar mai puțin. Din acest motiv, consideră că actuala politică fiscală trebuie regândită pentru a menține un echilibru între încasările la buget, competitivitatea industriei și combaterea pieței negre.
Ca argument, asociația amintește de experiența din 2013-2016. Potrivit acesteia, după o majorare puternică a accizelor în 2013, consumul de băuturi taxate a scăzut, iar piața ilicită a crescut. În schimb, reducerea accizelor în 2016 ar fi dus la diminuarea pieței nefiscalizate și la creșterea veniturilor statului în anii următori.
Industria invocă și un studiu care estimează că între 30% și 40% din băuturile spirtoase consumate în România provin din surse netaxate, precum producția ilegală, contrabanda sau produsele contrafăcute. Potrivit patronatelor, acest fenomen produce pierderi de zeci de milioane de euro pentru buget și poate reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.
