Avertismentul OECD pentru guvernele lumii. Greșeala care ar putea să stârnească revolte

62167272
Getty

Impactul economic al pandemiei de coronavirus ar trebui să modifice atitudinea guvernelor faţă de cheltuieli publice şi datorie, susţine economistul şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Laurence Boone.

Într-un interviu acordat Financial Times, citat de Agerpres, Laurence Boone a spus că opinia publică s-ar putea revolta împotriva unor noi măsuri de austeritate sau majorări de taxe dacă guvernele ar încerca să readucă rapid deficitele şi datoria publică la nivelul de dinainte de pandemie.

Guvernele şi băncile centrale din statele dezvoltate au introdus stimulente fără precedente, în încercarea de a proteja economiile de impactul pandemiei.

După pandemie, "oamenii vor întreba de unde au venit toţi aceşti bani", a apreciat Laurence Boone, adăugând că guvernele vor avea dificultăţi în a susţine că nu pot cheltui bani pentru a răspunde la schimbările climatice sau pentru a-i despăgubi pe cei care au avut de suferit pe urma reformelor.

"Dacă credeam că există resentimente în rândul opiniei publice, deoarece calitatea locurilor de muncă se înrăutăţea înaintea pandemiei, va fi mult mai rău după pandemie", a spus Laurence Boone.

Apelul făcut de economistul șef al OECD

 

Economistul şef al OECD a făcut un apel către state să continue să utilizeze politica fiscală (cheltuieli publice mai mari şi taxe mai mici) pentru a ajuta economiile să îşi revină şi să reducă şomajul, imediat ce impactul pandemiei se va diminua, adăugând că există unele lecţii de învăţat de pe urma crizei financiare din urmă cu un deceniu.

"Greşeala pe care am făcut-o nu a fost lipsa stimulentelor pe parcursul lui 2009...greşeala a fost făcută mai târziu în 2010, 2011 şi după, iar acest lucru este valabil pentru ambele maluri ale Atlanticului. Prima lecţie este să ne asigurăm că guvernele nu vor recurge la austeritate în primii doi ani după o prăbuşire a PIB-ului", a subliniat Laurence Boone.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a fost un promotor al politicilor de austeritate după crizele financiare, însă acum Laurence Boone spune că statele ar trebui să renunţe la ţintele pe termen scurt privind deficitul şi datoria publică şi să adopte obiectivele de sustenabilitate pe termen lung, ceea ce înseamnă şi să accepte că povara datoriei publice va continua să crească până când economia va reveni la normal.

Ţările "ar trebui să renunţe la modul de gândire potrivit căruia există reguli fiscale care se aplică în toate situaţiile pentru a reveni la o anumită ţintă", a spus Laurence Boone.

Aceasta ar însemna însă o schimbare radicală în cazul Europei, în condiţiile în care tratatele Uniunii Europene obligă statele membre să încerce să limiteze datoria publică la 60% din PIB.

Economistul şef al OECD a mai spus că guvernele ar trebui să îşi asume rolul de stabilizare a economiei în perioadele de revenire, în timp ce băncile centrale ar urma să aibă un rol de sprijin, motivul fiind acela că economiile avansate trebuie să regândească în mod fundamental relaţia dintre politica fiscală şi politica monetară. Laurence Boone crede că acum politica monetară are un spaţiu de manevră mai redus decât în 2010, în timp ce politica fiscală este mai bine plasată pentru a rezolva problemele globale actuale.

Articol recomandat de sport.ro
Gyokeres s-a împăcat după un an cu fosta sa prietenă, de care s-a despărțit dintr-un motiv absurd
Gyokeres s-a împăcat după un an cu fosta sa prietenă, de care s-a despărțit dintr-un motiv absurd
Citește și...
Guvernul taie din privilegiile celor 15.000 de pensionari speciali. Cei care rămân angajați pierd 85% din pensie

Guvernul le retrage celor 15.000 de pensionari speciali privilegiul de a cumula integral pensia cu salariul.

Explicația oficială pentru felul în care au funcționat Finanțele publice în România fără buget, trei luni

Deficitul bugetar a scăzut la 1,03% din PIB în primul trimestru din 2026, pe fondul creșterii investițiilor din fonduri europene și al măsurilor de susținere a lichidității firmelor, potrivit raportului execuției bugetare.

Cursul oficial BNR, la un maxim istoric. Criza politică depreciază moneda națională de pe o zi pe alta

Moneda naţională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creştere cu 4,13 bani (0,8%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric.

Recomandări
Nemulțumiri în Opoziție înainte de votul moțiunii de cenzură PSD-AUR. Cine sunt aleșii care ar putea răsturna rezultatul

Soarta Guvernului se joacă în Parlament. Deși PSD, AUR și PACE au depus un număr mai mare de semnături decât voturile necesare pentru ca Executivul să cadă, tabăra adversă crede că poate convinge suficienți parlamentari să-și schimbe opțiunea de vot.

Care va fi prețul pe care românii îl vor plăti, după ce euro a ajuns la maximul istoric. Pe cine va afecta pe termen lung

În plină criză politică, euro a înregistrat un maxim istoric față de leu. Moneda națională s-a depreciat puternic joi, astfel că un euro a ajuns la peste 5,14 lei. 

Putin i-a spus lui Trump că îl poate ajuta să obțină uraniul îmbogățit al Iranului. Cum i-a răspuns președintele SUA

Blocada impusă porturilor iraniene e o manevră de geniu și nu mai durează mult până când iranienii vor implora îndurare, ne asigură președintele american.