Avertismentul OECD pentru guvernele lumii. Greșeala care ar putea să stârnească revolte

protest
Getty

Impactul economic al pandemiei de coronavirus ar trebui să modifice atitudinea guvernelor faţă de cheltuieli publice şi datorie, susţine economistul şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Laurence Boone.

Într-un interviu acordat Financial Times, citat de Agerpres, Laurence Boone a spus că opinia publică s-ar putea revolta împotriva unor noi măsuri de austeritate sau majorări de taxe dacă guvernele ar încerca să readucă rapid deficitele şi datoria publică la nivelul de dinainte de pandemie.

Guvernele şi băncile centrale din statele dezvoltate au introdus stimulente fără precedente, în încercarea de a proteja economiile de impactul pandemiei.

După pandemie, "oamenii vor întreba de unde au venit toţi aceşti bani", a apreciat Laurence Boone, adăugând că guvernele vor avea dificultăţi în a susţine că nu pot cheltui bani pentru a răspunde la schimbările climatice sau pentru a-i despăgubi pe cei care au avut de suferit pe urma reformelor.

"Dacă credeam că există resentimente în rândul opiniei publice, deoarece calitatea locurilor de muncă se înrăutăţea înaintea pandemiei, va fi mult mai rău după pandemie", a spus Laurence Boone.

Citește și
Criza economica
2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi. România își păstrează ratingul suveran

Apelul făcut de economistul șef al OECD

 

Economistul şef al OECD a făcut un apel către state să continue să utilizeze politica fiscală (cheltuieli publice mai mari şi taxe mai mici) pentru a ajuta economiile să îşi revină şi să reducă şomajul, imediat ce impactul pandemiei se va diminua, adăugând că există unele lecţii de învăţat de pe urma crizei financiare din urmă cu un deceniu.

"Greşeala pe care am făcut-o nu a fost lipsa stimulentelor pe parcursul lui 2009...greşeala a fost făcută mai târziu în 2010, 2011 şi după, iar acest lucru este valabil pentru ambele maluri ale Atlanticului. Prima lecţie este să ne asigurăm că guvernele nu vor recurge la austeritate în primii doi ani după o prăbuşire a PIB-ului", a subliniat Laurence Boone.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a fost un promotor al politicilor de austeritate după crizele financiare, însă acum Laurence Boone spune că statele ar trebui să renunţe la ţintele pe termen scurt privind deficitul şi datoria publică şi să adopte obiectivele de sustenabilitate pe termen lung, ceea ce înseamnă şi să accepte că povara datoriei publice va continua să crească până când economia va reveni la normal.

Ţările "ar trebui să renunţe la modul de gândire potrivit căruia există reguli fiscale care se aplică în toate situaţiile pentru a reveni la o anumită ţintă", a spus Laurence Boone.

Aceasta ar însemna însă o schimbare radicală în cazul Europei, în condiţiile în care tratatele Uniunii Europene obligă statele membre să încerce să limiteze datoria publică la 60% din PIB.

Economistul şef al OECD a mai spus că guvernele ar trebui să îşi asume rolul de stabilizare a economiei în perioadele de revenire, în timp ce băncile centrale ar urma să aibă un rol de sprijin, motivul fiind acela că economiile avansate trebuie să regândească în mod fundamental relaţia dintre politica fiscală şi politica monetară. Laurence Boone crede că acum politica monetară are un spaţiu de manevră mai redus decât în 2010, în timp ce politica fiscală este mai bine plasată pentru a rezolva problemele globale actuale.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Salariul minim pe economie 2021. Guvernul ar putea adopta în această săptămână actul normativ
Salariul minim pe economie 2021. Guvernul ar putea adopta în această săptămână actul normativ

Guvernul Cîțu ar putea adopta în această săptămână actul normativ privind creşterea salariului minim pe economie în 2021.

2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi. România își păstrează ratingul suveran
2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi. România își păstrează ratingul suveran

RETROSPECTIVĂ 2020. Cu o economie pe creștere constantă în ultimii ani, România va termina anul 2020 cu un deficit bugetar istoric și datorii uriașe, după ce pandemia de COVID-19 a aruncat întrega lume într-o criză fără precedent.

Salariul minim pe economie va creşte doar cu 40 de lei. Ce se va întâmpla cu punctul de amendă
Salariul minim pe economie va creşte doar cu 40 de lei. Ce se va întâmpla cu punctul de amendă

Salariul minim pe economie va creşte anul viitor. Anunţul a fost făcut de premierul Florin Cîțu după o discuţie cu sindicatele şi patronatele.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.