Analiștii de la Moody’s consideră că sunt șanse tot mai mari ca partidele politice să nu reușească să obțină suficient sprijin politic pentru adoptarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an. Agenția precizează că evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi importante pentru consolidarea fiscală.

Concluziile analizei de la Moody's vin în contextul în care de aproape cinci luni România se află în criza politică cauzată de demiterea guvernului Bolojan. Între timp, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări de premier, din care două au picat la votul Parlamentului, cea mai recentă fiind a lui Siegfried Mureșan. În acest cpntext, președintele Nicușor Dan a anunțat noi consultări cu partidele politice și o nouă nominalizare de prim-ministru.

Totuși, trebuie precizat că eventuală întârziere legată de bugetul pe 2027 vine în contextul în care bugetul pe 2026 a fost adoptat cu o întârziere record de 79 de zile de la începutul anului, asta în condițiile în care România avea un guvern și o coaliție de guvernare funcționale.

În plus, cele cinci luni de criză politică nu pun în pericol adoptarea în timp util a bugetului pe 2027, dar și, mult mai aproape de momentul actual, adoptarea unei rectificări bugetare care să asigure resursele necesare pentru instituțiile care și-au terminat alocările bugetare de la începutul anului.

Recomandări Video

Lipsa unui nou guvern din luna mai a împiedicat administrația să adopte măsuri fiscale și reforme structurale. Blocajul parlamentar a dus inclusiv la ratarea termenului din august pentru aprobarea legii salarizării în sectorul public, ceea ce ar putea costa România până la 770 de milioane de euro din granturile PNRR.

Moody’s mai notează că deficitul României a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni din 2026, de la 4,5% în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului a fost determinată de restrângerea cheltuielilor legate de salarii și pentru protecție socială. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,7% din PIB, iar încasările din TVA au fost cu 25,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Agenția arată însă că necesarul de finanțare al României rămâne în continuare semnificativ, mai ales în condițiile în care finanțarea PNRR s-a încheiat, iar presiunile asupra cheltuielilor pentru apărare, salariile din sectorul public și pensii se mențin.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42 de miliarde de lei

Cheltuielile României cu dobânzile au ajuns la 42 de miliarde de lei, aproximativ 8 miliarde de euro, în primele opt luni din 2026. Suma reprezintă circa 2,2% din PIB-ul din 2025 și este cu 26,7% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.

Trebuie precizat că recent, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a atras atenția că cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care ţinteşte să ajungă.

„În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanţiale, dar acest parcurs, graţie propriilor opţiuni, a însemnat şi acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creşterii economice, cât şi refacerea echilibrelor financiare ale ţării. Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada prepandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem”, a declarat Marinescu.

În același timp, mai arată agenția de rating, condițiile de finanțare de pe piața internă sunt mai puțin favorabile. Raportul mediu bid/offer la licitațiile Trezoreriei din septembrie a fost de 1,3 ori, iar pentru titlurile cu maturități de până la un an a fost de 0,9 ori.

România are nevoi brute de finanțare de aproximativ 55 de miliarde de euro în 2026, potrivit Moody’s. Mai mult de jumătate din datoria administrației publice este denominată în valută, iar agenția arată că evoluția cursului de schimb pune presiune asupra serviciului datoriei și deficitului de cont curent.

Ministrul interimar al Finanțelor, o nouă întâlnire cu Moody's

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut o nouă discuţie cu reprezentanţii agenţiei de rating Moody's, cărora le-a prezentat situaţia actuală a finanţelor publice, evoluţia execuţiei bugetare şi provocările pentru anul 2027, precizând că progresele înregistrate în acest an trebuie continuate printr-un buget credibil pentru 2027 şi predictibilitate pentru anii următori.

„Progresele din 2026 ne dau o bază solidă. Mesajul transmis către Moody's este că această direcţie trebuie continuată printr-un buget credibil pentru 2027 şi predictibilitate pentru anii următori. Aseară am avut o nouă discuţie cu reprezentanţii Moody's, în care am explicat situaţia actuală a finanţelor publice, evoluţia execuţiei bugetare şi provocările pe care le avem în faţă pentru 2027. Comentariul publicat azi de agenţie trebuie citit în întregime. Nu este o acţiune de rating, iar Moody's constată explicit că ajustarea fiscală a României a depăşit semnificativ aşteptările în acest an: deficitul cash a coborât la 2,9% din PIB la opt luni, de la 4,5% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Execuţia bugetară din aceste 8 luni rămâne principalul nostru argument în discuţiile cu agenţiile de rating. În acelaşi timp, Moody's atrage atenţia că lipsa unei majorităţi guvernamentale şi condiţiile mai dificile de finanţare pot pune presiune asupra continuării consolidării după 2026”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

El a menţionat că agenţiile, investitorii şi Comisia Europeană analizează deja la capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 şi 2028.

„Avem nevoie ca bugetul pentru 2027 să fie construit şi adoptat la timp, pe baza unui plan fiscal credibil şi predictibil. Incertitudinea politică are efecte economice şi financiare reale. Moody's arată că evoluţiile politice din următoarele săptămâni vor conta pentru evaluarea durabilităţii ajustării şi consideră tot mai dificilă adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârşitul anului în lipsa unui sprijin politic suficient. Aseară am explicat şi de ce un calendar politic care întârzie construcţia şi execuţia bugetului pentru anul viitor amplifică riscurile pe care creditorii şi agenţiile de rating le urmăresc. Nu putem controla deciziile agenţiilor de rating sau evoluţiile din pieţele internaţionale. Putem controla însă datele noastre, deciziile fiscal-bugetare şi credibilitatea pe care România o construieşte prin consecvenţă. Am recuperat mult din încrederea pierdută. Următoarea etapă este să demonstrăm că progresul din 2026 nu este temporar şi că România poate continua consolidarea, protejând în acelaşi timp investiţiile şi creând condiţiile pentru reducerea costurilor de finanţare şi relansarea economiei”, a mai afirmat Alexandru Nazare.