Analisti: Fondul european de SALVARE s-ar putea confrunta cu cel mai mare test de pana acum - Spania

Insa ingrijorarea provocata de institutiile financiare ale Spaniei, trase in jos de criza creditelor imobiliare, alimenteaza speculatiile care spun ca - pentru prima data - fondul pentru imprumuturi ar trebui sa ajute la recapitalizarea bancilor unei tari mari.

"Nu vad sa apara vreun semn din partea Spaniei ca ar avea nevoie, insa, oricum, sunt destui bani la dispozitie", a declarat, optimist, seful fondului de imprumuturi din zona euro, Klaus P. Regling, citat de New York Times. El a mai adugat faptul ca exista "o gramada de elemente pozitive in Spania care sunt ignorate in momentul de fata, dar care, fara nicio indoiala, vor iesi la lumina in perioada urmatoare pentru toata lumea".

Regling conduce Institutia pentru Stabilitate Financiara Europeana, un fond de imprumuturi care inca mai detine aproximativ 248 de miliarde de euro din suma initiala pe care o avea, de 440 miliarde de euro. In luna iulie insa, fondul se va intari cu ajutorul Mecanismului de Stabilitate Europeana, care vine cu aproximativ 500 de miliarde de euro, in afara de cele 192 de miliarde care s-au acordat deja Irlandei, Portugaliei si Greciei.

Insa, in timp ce Klaus P. Regling spune ca nu crede ca Spania va avea nevoie de ajutor financiar, alti analisti nu ii impart optimismul. "Vor fi obligati sa faca ceva in privinta Spaniei. Este vorba de o economie mare, iar bancile de acolo se tin pe linia de plutire acum", a declarat Simon Tilford, economist sef la Centrul pentru Reforma Europeana - un institut de cercetare.

Initial, bancile spaniole s-au felicitat singure pentru faptul ca nu au investit in creditele ipotecare ale Statelor Unite ("subprime"), care au declansat criza financiara internationala, insa declinul ulterior al proprietatilor spaniole a avut de asemenea un efect devastator asupra bancilor.

In total, bancile spaniole au acumulat active imobiliare in valoare de 323 miliarde de euro, iar, dintre acestea, 175 mld. euro au fost catalogate de Banca Nationala a Spaniei "cu probleme", anul trecut. De atunci, aceasta proportie a crescut, ca urmare a numarului tot mai mare al somerilor, care nu au mai fost in stare sa-si achite datoriile la banci. In aceasta luna, guvernatorul Bancii Centrale a Spaniei, Miguel Ángel Fernández Ordóñez, a avertizat ca bancile vor avea nevoie de mai mult capitala daca economia tarii va continua sa se inrautateasca.

Oficial, administratia condusa de Mariano Rajoy (care a venit la putere in decembrie 2011) a declarat ca nu va cere ajutorul Europei, desi economia Spaniei se lupta cu un deficit mare al bugetului si cu o rata a somajului de 23,6%.

Creditele neperformante din Spania au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani

Creditele neperformante din Spania au ajuns in luna februarie la 8,2% din soldul total, cel mai ridicat nivel din octombrie 1994, potrivit datelor prezentate de Banca Spaniei. Aceasta institutie a  subliniat dificultatile sistemului bancar spaniol, aflat in recesiune, dupa prabusiriea pietei imobiliare.

Astfel, bancile se pregatesc pentru un nou val de credite neplatite, pe fondul agravarii crizei economice, iar analistii anticipeaza ca unele institutii financiare ar putea sa nu supravietuiasca masurilor de austeritate care vor adanci problemele financiare ale populatiei.

Valoarea creditelor neperformante a urcat in februarie cu 3,8 miliarde euro, la 143,8 miliarde euro, reprezentand 8,2% din soldul total, fata de 7,9% in ianuarie, transmite Reuters. Economia spaniola nu si-a revenit dupa prabusirea pietei imobiliare in urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, iar bancile iberice sunt tot mai dependente de finantarea de la Banca Centrala Europeana, din cauza neincrederii de pe piata interbancara.

Rata somajului din Spania a fost de 23,6% in februarie, iar somajul in randul tinerilor este de aproximativ 50%, cele mai ridicate niveluri din UE. Preturile de pe piata rezidentiala continua sa scada, cu o rata de 7,2% in primul trimestru, reflectand perpetuarea crizei imobiliare pentru cel de-al patrulea an consecutiv.

Din acest motiv, Spania este considerata de economisti urmatoarea "victima" a crizei datoriilor de stat din zona euro, multi analisti anticipand ca guvernul de la Madrid va avea nevoie la un moment dat de un acord de asistenta externa de la UE si FMI pentru salvarea bancilor sau chiar pentru stabilizarea finantelor publice.

Spania a reintrat in recesiune in primul trimestru, potrivit bancii centrale

Spania a reintrat in recesiune in primul trimestru, la doi ani dupa revenirea la crestere economica, a declarat recent guvernatorul bancii centrale spaniole, Miguel Fernandez Ordonez. El a confirmat ca declinul de 0,3% din ultimele trei luni ale anului trecut a continuat la inceputul lui 2012.

"Agravarea crizei datoriilor, incepand din vara trecuta, a intrerupt revenirea fragila a economiei", a afirmat Ordonez intr-un discurs, transmite AFP.

Dupa contractia din ultimul trimestru din 2011, tendinta negativa a continuat in primele luni din acest an, ceea ce inseamna ca economia spaniola se afla din nou in recesiune, a adaugat guvernatorul.

Doua trimestre consecutive de contractie a PIB indica intrarea tarii in recesiune. Datele preliminare referitoare la evolutia economiei spaniole in primul trimestru vor fi publicate la sfarsitul lunii aprilie. "Asa cum s-a intamplat in 2008 si 2009, principala slabiciune a economiei Spaniei este cererea interna", a subliniat Ordonez. Piata interna este afectata de nivelul foarte ridicat al somajului, de circa 23%.

Dupa o crestere economica de numai 0,7% in 2011, guvernul de la Madrid anticipeaza pentru acest an o contractie a PIB de 1,7%, cu crestere economica negativa in primele doua trimestre.

In acest context dificil, guvernul trebuie sa reduca deficitul bugetar in acest an la 5,3% din PIB, de la 8,51% in 2011. Pentru 2013, tinta deficitului bugetar este de 3%, considerata deja nerealista de numerosi analisti.

Spania a imprumutat recent 3,178 miliarde de euro prin emisiuni de titluri pe termen de 12 si 18 luni, la randamente in crestere puternica. Pentru titlurile pe termen de 12 luni randamentul obtinut a fost de 2,6% (fata de 1,4% in 20 martie), iar pentru titlurile pe 18 luni randamentul a atins 3,1% (fata de 1,7% in martie).