"Primul trimestru al anului 2026 marchează o schimbare majoră în economia românească: dificultatea financiară nu mai afectează predominant companiile mici, ci se mută accelerat către firmele cu masă critică în economie. Într-un context economic în care presiunea financiară începe să afecteze companii cu impact sistemic, intervenţia timpurie prin restructurare deseori reprezintă diferenţa dintre redresare şi dificultate structurală", susţine CITR.
Aproape 1.000 de angajați, afectați
Dintre entităţile intrate în insolvenţă, 19 sunt companii cu active cumulate de peste 187 milioane de euro, respectiv peste patru milioane de euro fiecare, şi cu datorii totale ce ajung la 448 milioane de euro. În perioada similară a anului trecut, doar două companii de această dimensiune au intrat în insolvenţă. În acelaşi timp, 884 de angajaţi sunt afectaţi direct de intrarea acestor companii în procedură.
În total, 66 de companii de impact, cu active imobilizate de peste un milion de euro, au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2026, comparativ cu 25 în perioada similară a anului trecu, echivalentul unei creşteri de 164% într-un singur an.
"Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică - firme cu sute de angajaţi, zeci de milioane de euro în business şi ecosisteme extinse de furnizori şi creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, într-un comunicat.
La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvenţă în primele trei luni din acest an, în creştere cu 14,3% faţă de primul trimestru din 2025.
"În acest context, accesarea timpurie a instrumentelor de restructurare - concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii - devine esenţială. Companiile care acţionează în prima parte a anului 2026 au şanse semnificativ mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală", a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.
Cel mai afectat sector
Conform CITR, cea mai abruptă deteriorare este vizibilă în agricultură. Rata normalizată a insolvenţelor a crescut în primul trimestru din 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Evoluţia vine pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanţare şi al perturbărilor persistente din lanţurile globale de aprovizionare.
Cele mai multe insolvenţe din categoria companiilor mari provin din industrie şi producţie. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro activează în domenii precum panificaţie, agro-alimentar, prelucrarea lemnului sau construcţii metalice. Presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de producţie, cerere externă în scădere, condiţii de finanţare mai stricte şi volatilitate în lanţurile internaţionale de aprovizionare.
În paralel, încetinirea economiei germane - principalul partener comercial al României - afectează direct companiile locale integrate în lanţurile industriale europene, în special pe segmentul producţiei şi componentelor industriale.
Analiza CITR arată că percepţia generată de numărul de insolvenţe nu reflectă întotdeauna riscul real din economie. Raportat la numărul de companii active, construcţiile devin sectorul cu cea mai mare vulnerabilitate. În schimb, comerţul - deşi continuă să conducă în clasamentele brute - are o rată normalizată, apropiată de media economiei. Sectorul IT şi comunicaţii rămâne cel mai stabil, cu o rată de doar 4,3 insolvenţe la 10.000 de firme active.
Raportul indică însă şi o posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvenţelor.
Din totalul celor 1.829 de insolvenţe înregistrate în primul trimestru, 738 au fost deschise doar în luna martie, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului. Potrivit CITR, această concentrare indică o accelerare a presiunii financiare în economie şi sugerează că ritmul insolvenţelor ar putea continua să crească şi în trimestrul al doilea.
