Banca ADN a infractorilor: prevazuta prin lege, inexistenta in practica
Avem legi care ar putea fi de un real folos, dar care nu sunt puse in aplicare pentru ca instantele, parchetele sau politistii habar nu au de existenta lor. Este si cazul unei norme privind sistemul national de date genetice- judiciare.
Cu toate ca la politie exista o baza de date care ar trebui alimentata cu ADN-ul persoanelor condamnate pentru fapte cu violenta, nimeni nu se grabeste sa faca acest lucru.
Victor Stroe a iesit din inchisoare in vara anului trecut. Cateva luni mai tarziu, spun anchetatorii, a atacat o femeie si a violat-o. Victima a reclamat la politie cele intamplate, iar medicii au prelevat probe ADN. Dosarul a ramas, insa, cu autor necunoscut.
Anul acesta, Stroe a atacat o studenta chiar in incinta politehnicii si apoi o eleva, in scara unui bloc. Aflam acum ca toate aceste episoade puteau fi evitatate daca autoritatile si-ar fi facut datoria.
Despre ce este vorba?
Din octombrie 2008 a intrat in vigoare o lege care prevede ca persoanelor condamnate definitiv pentru fapte cu violenta sa li se preleveze ADN-ul la intrarea in inchisoare. Aceeasi lege cere ca si detinutii eliberati sa figureze in baza de date genetice.
Procedurile sunt prevazute in lege si sunt explicite. La condamnarea definitiva a unei persoane pentru viol, omor sau alte fapte cu violenta, magistratul trebuie sa ceara si prelevarea ADN-ului.
Si totusi, timp de un an, in puscarii au ajuns peste 12 000 de romani, iar mai mult de jumatate ar fi trebuit inclusi in baza de date genetice. Insa o astfel de statistica nu a prins nici macar contur.
