Banca ADN a infractorilor: prevazuta prin lege, inexistenta in practica

Cu toate ca la politie exista o baza de date care ar trebui alimentata cu ADN-ul persoanelor condamnate pentru fapte cu violenta, nimeni nu se grabeste sa faca acest lucru.

Victor Stroe a iesit din inchisoare in vara anului trecut. Cateva luni mai tarziu, spun anchetatorii, a atacat o femeie si a violat-o. Victima a reclamat la politie cele intamplate, iar medicii au prelevat probe ADN. Dosarul a ramas, insa, cu autor necunoscut.

Anul acesta, Stroe a atacat o studenta chiar in incinta politehnicii si apoi o eleva, in scara unui bloc. Aflam acum ca toate aceste episoade puteau fi evitatate daca autoritatile si-ar fi facut datoria.

Despre ce este vorba?

Citește și

Doi adolescenți au pus osii metalice pe calea ferată. Un tren cu 30 de pasageri și-a avariat locomotiva

Din octombrie 2008 a intrat in vigoare o lege care prevede ca persoanelor condamnate definitiv pentru fapte cu violenta sa li se preleveze ADN-ul la intrarea in inchisoare. Aceeasi lege cere ca si detinutii eliberati sa figureze in baza de date genetice.

Procedurile sunt prevazute in lege si sunt explicite. La condamnarea definitiva a unei persoane pentru viol, omor sau alte fapte cu violenta, magistratul trebuie sa ceara si prelevarea ADN-ului.

Si totusi, timp de un an, in puscarii au ajuns peste 12 000 de romani, iar mai mult de jumatate ar fi trebuit inclusi in baza de date genetice. Insa o astfel de statistica nu a prins nici macar contur.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”