Perle la Evaluarea Națională, la limba română: „Traian Vuia s-a născut în județul de azi Traian Vuia”

Profesorii mărturisesc că au găsit nenumărate astfel de "perle", în lucrările de la Evaluarea Naţională. Şi mai grav este că peste 11.000 de copii nici măcar nu s-au mai prezentat. În comunităţile sărace din ţară, sunt şcoli în care jumătate dintre cei care au absolvit gimnaziul au renunţat la examen.

Perle la Evaluarea Națională, la limba și literatura română

Un text biografic a fost sursă de umor involuntar din partea unor candidaţi, neatenţi la informaţie şi la cerinţe.

"Traian Vuia s-a născut în județul de azi Traian Vuia."

"A rămas fără bani de facultate și se împiedica de piedici ca să-și facă avion de zbor."

"Traian era lipit, lipit. Un an a stat la facultate, dar a strălucit mai departe. Și a plecat la Paris să cerșească."

Şi la gramatica, unii au avut dificultăţi:

Cuvântul "balconaș" s-a format dintr-un balcon, prin metoda constrângerii.

Rolul cratimei din "să urce-n pod" e să se urce în pod.

În cuvintele date sunt diftongi, adică mai mulți ftongi adunați.​

Un elev a inventat un sinonim pentru adjectivul "ciudată": "uird", transcris greşit din limba engleză.

Cuvântul "oprită" s-a format după ce cineva a închis geamul, iar lumina fierbinte a soarelui s-a oprit în el.

Din textul la prima vedere, un copil a înţeles mult mai mult decât a vrut să comunice autorul:

"Mama inconștientă își lasă copilul să se suie în pod, chiar dacă poate să cadă în cap!"

Asemenea interpretări sunt dovezi că avem un sistem de educaţie ce nu reuşeşte, în 9 ani, să dea unui copil măcar control asupra limbii materne. Oricum, conştienţi de propriul nivel sau preocupaţi de orice altceva decât de şcoală, 11.500 de elevi au lipsit de la probă. Cei mai mulţi sunt din Iaşi, Bacău şi Bihor. În câteva comunităţi rurale extrem de sărace, procentul absenţilor ajunge la 50 la sută.

Mihaela Nabar, director World Vision: Vorbim de părinţi care nu au încredere în sistemul de educaţie şi considere că nu e important să îşi lase copilul să participe la examenele naţionale, pentru că e mai bine să muncească în gospodărie sau vorbim de copii care nu au încredere în ei şi se considera nepregătiţi.

Iar pentru mulţi părinţi din aceste comunităţi, preţul educaţiei e prea mare.

Reporter: Pana la ce clasă speraţi să ajungă băiatul dvs?
Părinte: Sapte, opt... O zi merge, două zile nu merge, una merge... Că nu e toată lumea, toţi, bogaţi.
Reporter: Pana la ce clasă aţi mers dvs.?
Părinte: Nici una. Nicio clasă.

Problema nu e doar în comunităţile rurale. Suntem într-o şcoală din Prelungirea Ferentari, unde învaţa 500 de elevi. Mulţi locuiesc în ghetou, au părinţii în penitenciar ori au deja ei înşişi un bagaj infracţional. Şi totuşi, în acest an, dintre cei care au încheiat 8 clase, numai unul a lipsit de la evaluare.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”