Statul roman face jonglerii cu FMI, ca sa-si ascunda datoriile

×
Publicitate

Guvernul se lauda ca pe hartie a indeplinit toate conditiile impuse de FMI. In realitate, Ministerul de Finante apeleaza la tot felul de artificii tehnice, ca sa-si ascunda datoriile si sa se-ncadreze in tintele de deficit bugetar.

Firmele au de recuperat de la stat datorii de aproape doua miliarde de euro. Daca ar plati macar o zecime din ce datoreaza, Executivul n-ar mai indeplini criteriile pe care se lauda, ca le respecta.

Arieratele sunt datoriile pe care statul le are de achitat firmelor private. Pe intelesul tuturor, ministrul finantelor recunoaste public ca statul nu-si achita facturile pentru lucrarile comandate.

Dan Matei Agathon, purtator de cuvant Asociatia Patronatelor din Romania: "Una dintre cele mai puternice companii de constructii are de primit 1,2 miliarde de eruo lucrari efectuate, lucrari care sunt deja aprobate si neplatitie."

In primele sase luni statul a cheltuit cu 4,3 miliarde de euro mai mult decat a incasat si s-a incadrat la limita in tinta impusa de FMI. Banii s-au dus pe salarii si pensii.

Acum guvernul se lauda ca indeplineste tintele impuse de FMI pentru ca baga sub pres datoriile. Dar specialistii Fondului vor lua de aceasta data masuri, spun reprezentantii patronatelor.

Ministerul de Finante isi taie singur craca de sub picioare. Firmele care nu-si recupereaza datoriile sufera pierderi, dau oameni afara si pot intra in faliment. Sunt aceleasi firme care in alte conditii ar aduce venituri la bugetul de stat, platind taxe si impozite, daca nu si-ar inchide portile.

In timp ce guvernul amana datoriile catre firmele private, tine in spate zeci de companii de stat care ii aduc pierderi an de an.

Primele 45 de companii de stat valoareaza 10 miliarde de euro si au peste 200.000 de angajati, insa aduc pierderi anuale de 86 de milioane.

Prin comparatie, primele 45 de companii din mediul privat valoreaza de aproape cinci ori mai mult si au cu 50.000 de angajati mai putin. In plus aproape toate au terminat anul trecut pe plus, asa ca platesc impozite la stat.

Astazi statul a mai imprumutat 1,2 miliarde de euro de la banci. Ramane de vazut daca macar o parte din bani vor fi folosit pentru achitarea datoriilor catre firme.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Fondurile de investitii straine, interesate de terenuri agricole si paduri

Mai multe fonduri de investitii straine sunt dispuse sa cumpere paduri si terenuri agricole in Romania, mirosul banilor pe care ii vor face in cativa ani fiind irezistibil.

Autoritatile iau in calcul un program "Rabla" pentru motociclete si scutere

Dupa modelul "Rabla pentru masini", s-ar putea alinia la start si unul pentru motociclete ori scutere. Cei care vor sa le schimbe cu unele noi, vor fi ajutati de stat, asa cum se intampla acum cu autoturismele.

Sistemul fiscal instabil din tara goneste oamenii de afaceri in Bulgaria

Daca in Romania afacerile nu mai merg, ne mutam in Bulgaria. Aceasta-i hotararea pe care o iau tot mai multi patroni, invinsi de sistem fiscal romanesc instabil, dar si de haosul din declaratiile oficialilor.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.