România, după 30 de ani de capitalism: Frustrare, haos și corupție în domeniul proprietății
Cei 30 de ani de la momentul 1989 au adus multe schimbări în România, de la libertăţile unui sistem democratic, la obligaţii şi legi care au modificat sisteme şi au adus reguli noi, în capitalism.
Au adus însă şi colaps, paragină şi o tranziţie cu multe hopuri.
Ştirile PRO TV vor difuza, începând de astăzi, o serie de reportaje în care analizăm principalele domenii care au marcat istoria României în cei 30 de ani scurşi de la Revoluţie. Astăzi vorbim despre domeniul proprietăţii. Unul în care diverse legi deficitare, adoptate tardiv sau fiind incomplete, au adus multă frustrare, haos şi fraude, într-o țară care nici la acest moment nu este cadastrata în totalitate. De la agricultură, unde pământurile fostelor CAP-uri au fost fărâmiţate, până la privatizările dubioase din industrie sau legile privind casele naţionalizate, domeniul proprietăţii a fost afectat mai ales în anii 90 de o harababură care a însemnat mii de procese în instanţă, dar şi multe ilegalităţi, cu efecte păguboase care se resimt şi în prezent.
Industrie, agricultură, turism, păduri, lacuri, totul aparţinea statului în România socialistă. A fost eliminată total noţiunea de entitate privată, asociata capitalismului, în schimb, comunismul a impus proprietatea socialistă de stat, dublată de proprietatea cooperatistă. Proprietatea personală era limitată, regimul permitea românilor, persoane fizice, să aibă o locuinţă, cumpărată de la stat, dar şi bunuri de folosinţă casnică, produse în fabricile aceluiaşi stat, şi eventual un autoturism, bineînţeles doar de producţie naţională, cumpărat tot de la stat, cu lungi liste de aşteptare.
Înlăturarea regimului aduce o viaţă nouă românilor S-au trezit capitalişti peste noapte, apar firmele, apar privatizările, apar legi permisive, cu noi reglementări în dreptul la proprietate. Sunt însă legi interpretabile şi generează valuri de procese, românii îmbătrânesc prin instanțe, căutându-şi dreptatea pe la judecători.
În agricultură va urma un deceniu dezastruos, timp de 10 ani oamenii nu şi-au putut primi pământurile. Sunt 10 ani în care au loc marile retrocedări în România: de terenuri fertile, de păduri, de platforme industriale şi de clădiri cu mare valoare.
Constituţia României, adoptată în 1991 prevedea explicit cele două forme ale dreptului de proprietate: cea publică şi cea privată, ocrotite prin legea supremă a ţării.
Legea Fondului funciar din 1991
Tot în 1991 apare şi Legea fondului funciar, denumită popular şi Legea 18. E primă măsură din post-comunism care a stabilit clar ce aparţine statului şi ce aparţine domeniului privat. Delimitează terenurile agricole de cele intravilane şi de cele cu destinaţie specială, şi vine în completarea Codului Civil.
Vasile Lupu: "După 3 ani de negocieri cu Partidul Democrat în care am pierdut timpul, am considerat de datoria noastră să aducem legea în Parlament".
În agricultură, românii nu mai vor colectivizare, vor pământurile înapoi. În 1997 apare Legea Lupu, iniţiată de deputatul căruia îi poartă numele. O măsură adoptată însă în două etape: în 1997 o primă lege, urmată de o lege în completare, trei ani mai târziu. Românii cărora le-au confiscat comuniştii pământul au putut primi înapoi până la 50 de hectare, dar adoptarea în două faze a însemnat un plus de haos şi frustrări, iar primele intrări în posesie apar după anul 2000.
Proprietar: "Imediat după Revoluție, din 90, am solicitat aceste suprafeţe, dar nu am fost ascultaţi, au ruginit foile în dosarele primăriei".
O nouă lege funciară în 2002
În 2002, apare o nouă lege funciară, ce pare că încurcă şi mai mult, nu numai în agricultură cât mai ales în domeniul pădurilor. Restituirea suprafeţelor trebuie făcută pe vechile amplasamente, conform unei inițiative a fostului deputat Viorel Hrebenciuc. Practic a permis împroprietărirea rapidă a mii de oameni doar pe baza unor liste din 1945, în care erau trecuţi cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole prin reforma agrară de după război.
Mult mai târziu, în 2014, deputatul iniţiator împreună cu fiul său şi alţi aleşi au fost arestaţi, fiind cercetaţi într-un dosar de corupţie privind retrocedarea unei păduri, în judeţul Covasna.
Reporter: "Cum vă simţiţi domnul Hrebenciuc?"
Viorel Hrebenciuc: "Sunt uşurat, ușurat! "
Legea a lăsat loc de multe interpretări, iar restituirea pe fostele amplasamente a produs şi situaţii ce sfidează logica. Cazuri în care prin decizie de la instanţă s-a retrocedat până şi vatra satului, locuită de mulţi alţi proprietari.
Haos a fost şi în materia proprietăţii din intravilanul localităţilor. Încă din 1991, Legea 18 a statuat că un teren poate fi deţinut de o persoană fizică sau juridică, dar şi că o primărie, de exemplu, poate deţine atât proprietăţi în domeniul public, cât şi în domeniul privat, putând fi trecute din unul în celălalt, prin vot în consiliul local. Mult mai târziu, Legea 215 din 2001, privind administraţia publică locală, a reglementat modul în care se poate face schimb de terenuri între o primărie şi o persoană privată. Teoretic, o lege bună, dar pusă în aplicare în funcţie de interes.
S-a ajuns la scandaluri privind pierderea de spaţii publice, cum a fost cazul celebrului parc Bordei, din Bucureşti, care a generat proteste şi un lung litigiu în instanţă.
Legea "caselor naţionalizate"
Confuzie, încurcături şi întâmplări aberante s-au ivit şi cu ocazia retrocedării imobilelor. De departe cea mai controversata situaţie a fost cea a "caselor naţionalizate". Adică retrocedarea tuturor locuinţelor preluate abuziv în perioada comunistă. Ani de zile de scandal uriaş între chiriaşi şi foştii proprietari.
Chiriaș: "Cum să ne scoată din case? Suntem chiriaşi…"
În privinţa caselor naţionalizate a fost adoptată Legea 112 din 1995, ca un ciudat compromis prin care s-a încercat împăcarea ambelor tabere. Foştilor proprietari le-au fost retrocedate în natură doar proprietăţile naţionalizate în baza unui titlu, nu cele preluate abuziv, fără documente. În schimb, pentru restul imobilelor naţionalizate, chiriaşilor li le-a fost permisă cumpărarea locuinţelor pe care le ocupau, iar foştii proprietari ar fi urmat să fie despăgubiţi de stat. În virtutea unei legi speciale viitoare, care însă nu a mai fost votată. Şi uite aşa s-a mai înregistrat un alt val de procese.
VOX - nu se poate să onorăm pe toţi, e un balamuc total.
Mafia retrocedărilor a luat avânt după apariția ANPR
În 2005 este înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prescurtat ANRP. O instituţie cu un rol important în soluţionarea dosarelor restante pe Legea 10 şi a Fondului Funciar. Oamenii care nu puteau fi despăgubiţi în natură, puteau fi despăgubiţi cu bani, de la Fondul Proprietatea. Şi la ANRP au curs acuzaţiile de corupţie şi de șpagă pentru rezolvarea favorabilă a cauzelor. În 2014, procurorii anticorupţie şi ofiţerii SRI au scos la iveală o întreagă reţea infracţională în jurul dosarelor de retrocedări. Acuzaţiile şi reţinerile au ajuns până la vârful instituţiei, după ce procurorii au stabilit că unii oameni de afaceri dădeau mită şi câte un milion de euro, ca să primească de 5 ori mai mai mult, prin rezolvarea dosarelor.
Imobile şi terenuri rămase cu situaţie incertă au fost magnet pentru oportunişti. Apar peste noapte şi moştenitori inexistenţi şi acte întocmite dubios. Mafia retrocedărilor a acaparat în timp primării, prefecturi şi consilii județene.
Marea corupţie din acest domeniu a fost posibilă şi pentru că România nu are nici la acest moment un cadastru complet, la nivel naţional. Cadastrarea zonelor ţării a fost un proces greoi, într-un ritm mult mai lent decât s-au făcut retrocedările în instanţă şi prin instituţiile statului.
În 2007 am intrat cu drepturi depline în Uniunea Europeană, iar din 2012, legislaţia românească permite şi unor cetăţeni străini - din state membre ale Uniunii, să dobândească proprietăţi în România, prin cumpărare, donaţie sau moştenire.
Dar a fost creat şi un mediu propice pentru dezvoltare şi investiţii străine. Au apărut linii noi de producţie, cu forţa de muncă românească şi tehnologii moderne, dar şi spitale, clinici, şcoli şi universităţi private, baze sportive, hipermarcheturi şi malluri. Pe locul fostelor fabrici au apărut alte unităţi profitabile.
La 30 de ani de la înlăturarea regimului socialist suntem liberi să cumpărăm şi să vindem ce vrem, când vrem, în funcţie de regulile pieţei şi de venituri. Putem dezvolta o afacere, putem deţine câte proprietăţi dorim. Proprietatea ne este garantată prin Constituţie, iar libertatea de a beneficia din plin, neîngrădit, de acest drept, ne poate conferi şi o calitate a vieţii mai bună.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
