Corupția din România, din 1989 până astăzi. Cum s-a răspândit flagelul în toate instituțiile statului


Ultimul update: Vineri 27 Decembrie 2019 20:09
Data publicarii: Vineri 27 Decembrie 2019 18:53
Categorie: Dupa 30 de ani

Corupția a fost și este principala problemă a României în ultimii 30 de ani.

Din această cauză, nu avem autostrăzi, spitale, infrastructură și suntem la coada Europei la multe capitole. Ani la rând, prea mulți politicieni au condus această țară doar cu gândul să facă averi.

Iar corupția s-a întins de la cele mai importante funcții din stat până la ultimul funcționar. Urmăriți un nou episod al campaniei Știrilor PRO TV "După 30 de ani".

Corupția românească provine din negurile istoriei

 

Corupția pe aceste meleaguri vine din negurile istoriei. Pe timpul comunismului, să pleci cu ceva produse în traistă de la colectiv sau de la fabrică ori să dai o atenție pentru a rezolva o problemă erau obiceiuri împământenite și nu mirau pe nimeni.

Un săpun, o cafea, o ciocolată sau ceva produse din bătătură erau primite în egală măsură de doctori, profesori sau funcționarii de la ghișeu, drept "mici atenții." Mai rar, se dădea și polul, adică 20 de lei palmați subtil. Țigările Kent deschideau orice ușă.

După anii '80, când mâncarea devine raritate, gestionarii magazinelor alimentare sau șefii de depozit câștigă teren și era de preferat să te ai bine cu aceștia pentru a avea ce pune pe masă.

Bineînțeles, în schimbul unei atenții. Marii corupți erau rari, pentru că pedepsele erau crunte, iar Miliția și Securitatea erau peste tot. Rămâne în istorie cazul Ștefănescu, un gestionar care a făcut averi uriașe și a fost executat de comuniști pentru că a furat de la statul socialist. Povestea lui a fost cunoscută în filmul „Secretul lui Bachus”, realizat de comuniști în scop „moralizator”, pentru a da un exemplu de „așa nu”.

Șpagă, mita electorală, corupție la nivel înalt, după Revoluție

 

Imediat după Revoluție, în plină liberatate, dorința de a avea cât mai mult a pus stăpânire pe mulți. Mica atenție de pe vreme comuniștilor se transformă în șpagă, care diferă în funcție de ce vrei să obții.

Apare și mita electorală, folosită din plin de politicieni în următorii ani, pentru a rămâne la putere sau pentru a pune mâna pe ea.

Corupția atinge de la politicienii de prim rang până la ultimii funcționari din primării, profesori și doctori. Totul se petrece pe fondul sărăciei și instabilității economice.

Politicienii, principalii vinovați pentru această situație, dau de multe ori legi tocmai pentru a facilita și încuraja furtul, iar mai târziu, în contemporaneitate, pentru a scapă de pușcărie.

Când șpaga nu a mai mirat pe nimeni

 

 

În primii ani după Revoluție, coloșii industriali încep să fie privatizați. Investitorii români sau străini se lovesc de corupția autorităților române. Șpaga sau mita nu mai miră pe nimeni și asistăm la privatizări frauduloase, iar frauda fiscală ajunge practică națională.

Funcțiile în instituțiile statului sunt politizate până la cel mai mic nivel și la fiecare schimbare politică, tot sistemul este bulversat prin numirea unor oameni fără competențe. În plus, posturile sunt cumpărate cu șpagă, o practică ce va rezista până în zilele noastre, fenomen de o gravitate extremă pentru întreagă societate, una din cauzele principale pentru care am tot bătut pasul pe loc în toți acești ani.

Apar marii baroni locali

 

 

Anul 2000 este marcat de startul marii privatizări prin lichidare, proces care începe să pună pe butuci industria și economia românească. Corupția atinge cote uriașe. La guvernare este partidul condus de Adrian Năstase.

În multe zone, puterea locală este deținută de indivizi care se comportă că adevărați stăpâni, baroni locali, oameni corupți, infractori dovediți.

Gorjul ajunge pe mâna lui Nicolae Mischie, condamnat mai târziu pentru luare de mită și trafic de influență.

Constanța este acaparată de clanul condus de Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre.

Amândoi ajung mai târziu în pușcărie pentru fapte de corupție. Vrancea este condusă de Marian Oprișan.

Transporturile sunt pe mâna lui Miron Mitrea, închis mai târziu pentru luare de mită.

Măsuri palide, de fațadă, luate de Guvernul Năstase

 

 

În 2000, Uniunea Europeană ne cere să luăm măsuri împotriva corupției. Apare legea 78 care prevede cum să acționăm, se înființează Parchetul Național Anticorupție. Sunt însă măsuri palide. Justiția este condusă de Rodica Stănoiu și istoria va dovedi mai târziu felul în care pesediștii conduși de Năstase împărțeau funcțiile în justiție și hotărau cine trebuie să fie tras la răspundere și cine nu.

Fostul deputat Gabriel Bivolaru este condamnat la 5 ani de pușcărie pentru devalizarea BRD. Prejudiciul se ridică la 70 de milioane de dolari. Colegii de partid fac scut în jurul sau, în frunte cu Adrian Năstase și Miron Mitrea.

În instituții șpagă e lege și rămâne în istorie vanzoleala cu plocoane din fața ministerelor în preajma Sărbătorilor. Parcările ministerelor sunt intesate cu mașini de lux conduse de bugetari cu salarii mici, dovadă clară despre cum stau lucrurile.

Licitații trucate, cu prețuri umflate de zeci de ori

 

 

Corupția atinge o nouă etapă în momentul în care instituțiile publice încep să facă achiziții pe fonduri de preaderare sau guvernamentale. Licitațiile sunt trucate. Prețurile sunt umflate de zeci de ori, iar lucrările sunt de proastă calitate. Se fură din școli, spitale, drumuri, de oriunde.

În Telormanul condus de Liviu Dragnea, de exemplu, firma TelDrum, care aparținea Consiliului Județean, este privatizată și ajunge în proprietatea unor apropiați ai familiei Dragnea. Firma devine abonată la lucrări finanțate de stat, anchetate mai târziu de DNA.

În 2004, opoziția promite dreptate și câștigă alegerile. Corupția continuă

 

 

La sfârșitul lui 2004, pe un fond generalizat de hoție, opoziția promite dreptate și adevăr și câștigă alegerile. Se iau măsuri, bineînțeles, tot la presiunea Uniunii Europene. PNA se transformă în DNA, Direcția Națională Anticorupție, și se înființează Agenția Națională de Integritate.

În 2006, prin hotărâre CSAT, corupția este tratată că o amenințare la siguranța națională. Oamenii legii încep să-și facă datoria și între 2005-2012 ajung după gratii peste 1.500 de persoane condamnate pentru fapte de corupție.

Puterea democrat liberală, condusă de Traian Băsescu, este și ea afectată repede de corupție. Ministrul Monica Iacob Ridzi ajunge după gratii pentru că o ajuta ilegal cu fonduri în campania electorală tocmai pe fiica președintelui, Elena Băsescu.

Condamnat este și fratele președintelui, Mircea Băsescu, pentru trafic de influență în favoarea unor interlopi.

La pușcărie ajunge și Elena Udrea, o apropiată de-ale președintelui. Și lista de condamnări e lungă: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Codruț Sereș, Darius Vâlcov, dar și foștii miniștri Ioan Avram Mureșan și Decebal Traian Remeș, pentru că au primit, printre altele, șpagă câteva kilograme de caltaboș. Viorel Hrebenciuc ajunge după gratii, pentru că a încercat să pună mâna pe o suprafață uriașă de pădure.

Funcționarii și politicienii pun presiuni uriașe pe sectorul privat, iar șpăgile se calculează în multe milioane de euro. Chiar și oamenii care ar fi trebuit să lupte împotriva corupției sunt implicați. Șeful ANAF, Sorin Blejner, este condamnat pentru trafic de influență, iar Alina Bica, procuror general DIICOT, pentru favorizarea infractorilor.

Încrederea în DNA, la cote uriașe. Însă DNA devine țintă

 

Se fac arestări pe bandă și încrederea românilor în DNA atinge cote uriașe.

În 2016, politicienii conduși de Liviu Dragnea, fac din justiție o țintă și în următorii 3 ani vom asista la o luptă surdă în Parlament și Guvern în încercarea de a-i scapă pe unii de pușcărie.

Șeful DNA Laura Codruța Kovesi este înlăturată din funcție. Se modifică legi și aproape 20.000 de condamnați ies din pușcării. Printre ei, și mulți dintre politicieni.

În tot acest timp, Uniunea Europeană le cere românilor să nu abandoneze lupta împotriva corupției.

Și societatea civilă le cere politicienilor să lase justiția în pace.

La final de 2019, Europa o alege pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef european.

În cei 30 de ani scurși de la Revoluție, corupția a fost și este principala problema a României. Din cauza ei, a celor care fură, avem instituții slabe, excesiv politizate, și nu avem autrostrizi, spitale, infrastructură.

VIDEO PROTVPLUS.RO