Sforăitul constant și oboseala din timpul zilei indică tulburări respiratorii grave. La ce trebuie să fim atenți
Când ne îngrășăm, apare sforăitul. 43 de centimetri cel mult circumferința gâtului – în cazul bărbaților și 41 de centimetri pentru femei. Aveți mai mult de atât? Cel mai probabil nu dormiți bine.
Și nu luați suficient aer în timpul somnului. Apare sforăitul, respirația scade la jumătate, apare apoi apneea - oprirea completă a respirației pentru că gâtul e prea gros.
Laura Crăciun-Chiriță, medic specialist neurolog-somnolog: „Căile aeriene superioare sunt blocate în cazul de fața, sunt blocate de limbă, dar pot fi blocate și de alte țesuturi cum ar fi un țesut adipos în exces sau o tiroidă mărită, amigdale hipertrofice. Prezența unui țesut adipos bogat în jurul gâtului crește presiunea asupra musculaturii în timpul somnului și se poate produce aceasta obstrucție”.
Frecvent, sindromul de apnee de somn apare din cauza grăsimii. E grea și apasă căile aeriene superioare, în somn. Dacă circumferința gâtului, pentru un bărbat, trece de 43 de cm și de 41 pentru o femeie, nu dormiți bine.
Apare sforăitul, respirația scade la jumătate, apoi apneea - oprirea completă a respirației. Scade oxigenul din sânge, crește dioxidul de carbon. Crește riscul accidentului vascular cerebral. Apar aritmii. Veți simți oboseală în timpul zilei, senzația de somn în timpul zilei. Testele obiective, car arată apneea, se numesc poli-somnografie și poli-grafie respiratorie.
Kilogramele prea multe în plus și apneea de somn - vorbim de două boli, care se tratează simultan ca să nu se mai oprească respirația în somn.
Laura Crăciun-Chiriță, medic specialist neurolog-somnolog: „Micro-treziri înseamnă întreruperi repetate ale somnului, de care oamenii nu sunt conștienți, dar care întrerup fazele normale ale somnului, somnul devin superficial. Aceste microtreziri tind sa tină pacientul în stadii superficiale de somn, de aici rezultă acea somnolență diuna excesivă, extrem de invalidantă de multe ori”.
În sânge, crește nivelul hormonului de stres, numit cortizol. Și această creștere predispune tocmai la îngrășare. Apare rezistența la insulină din cauza micro-trezirilor.
Cu alte cuvinte, micro-trezirile din timpul nopții predispun de asemenea la creșterea în greutate. Până slăbiți, cu ajutor medical, veți folosi în fiecare noapte un aparat, care introduce un flux constant de aer. Nu se mai oprește respirația în somn.
Substanța legată de somn, melatonina, crește seara. Nu adormim din diverse motive, începe să scadă. Scade meletonina, crește hormonul de foame, numit grelină. Ne ia foamea și în loc să dormim, mâncăm. Iar avem riscuri să ne îngrășăm. De aceea, senzația de somn normală, seara, nu trebuie ignorată.
Apneea de somn poate apărea și în copilărie. Frecvent, motivul îl reprezintă polipii prea mari ori amigdalele prea mari. Nu lasă copilul să aibă tiraj normal de aer.
Manuela Rizescu, medic primar ORL: „Vezi că se joacă cu gura deschisă, îl auzi că are o respirație șuierătoare pe nas, ca nu poate să alerge, că tușește noaptea, dimineața la trezire, e un semn ca trebuie să ajungă la ORL”.
Tratamentul e chirurgical. Amigdalele de dimensiuni mari, aproape unite nu lasă copilul să respire corect, să se alimenteze corect. Și produc, repetat, infecții. Amigdalele de dimensiuni mari nu conțin, majoritar, celule imunitare, ci fibroză, un fel de cicatrici nefuncționale.
