România nu are program de screening pentru bolile grave ale plămânilor. 75% din cazuri, depistate în forme avansate
România nu are un program de screening pentru bolile grave ale plămânilor. De aceea, recomandarea unanimă este să ne facem, la fiecare 2 ani, o tomografie computerizată de torace.
La 50 de ani, mergeți la o investigație imagistică a plămânului - în lipsa oricăror simptome. Se consideră că, odată cu această vârstă, crește riscul bolilor grave ale acestor organe vitale.
Cancerul de plămân este cea mai frecventă formă de cancer în cazul ambelor sexe.
Cât de eficient funcționează plămânii - aflăm prin analiza numită spirometrie. Care e structura plămânilor - ne arată computerul tomograf, cu doză mică. Ambele investigații se fac o dată la 2 ani, după 45 de ani, indiferent dacă ați fumat ori nu.
Ce înseamnă CT de torace cu doză mică?
Cristian Oancea, medic primar pneumolog: „În CT ul normal, doza de radiații cu organismul se poate încărca, poate să fie și de 200 de radiografii, că toți știm ce e o radiografie. La un CT cu doză mică, luăm 4 radiografii ca doză de iradiere. E singura metodă de screening, care și-a dovedit eficiența în a depista leziunile primare”.
Computerul tomograf cu doză mică, făcut de control, o dată la fiecare doi ani, poate detecta leziuni mici maligne, adică stadii incipiente ale bolii.
Cristian Oancea, medic primar pneumolog: „Identificăm forme incipiente de cancer unde putem interveni țintit, imunoterapii biologice, imunoterapie, aceste terapii curative. Se poate face o terapie combinată - chirurgia toracică, imunoterapie, radioterapie. Dacă depistam în stadii incipiente 1 sau 2. Prognosticul la 5 ani este de peste 80%”.
Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică: „Nodulii pulmonari depistați în acest moment au câțiva milimetri, iar chirurgia înseamnă pierderea unui segment pulmonar, deci a unei părți mici din plămân și vindecare, doar pentru că a făcut acest screening radiologic pentru torace”.
75% din toate cazurile de cancer de plămân descoperite în România sunt forme avansate. Prognosticul de supraviețuire la 5 ani - este sub 10%. Nu avem program național de prevenție pentru această formă de cancer. Nu avem programe eficiente pentru renunțarea la fumat. De aceea, investigația numită CT cu doză mică trebuie făcută la propria inițiativă, la fiecare doi ani.
Chirurgia toracică deschisă este cel mai agresiv tip de intervenție pentru pacient. Vorbim de incizii de 25-30 de cm și de un timp lung de recuperare, plus durere după intervenție.
De aceea, toți chirurgii din lume au încercat să pună la punct tehnici minim invazive. Chirurgia robotică a redus spitalizarea la două zile. În lume, un profesor spaniol a adaptat platforma robotică pentru o singură mică incizie. Reduce la minimum agresiunea chirurgicală și timpul de recuperare. Chirurgia toracică uniportală se face și România.
Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică: „Facem o singură incizie, o standardizăm, la 4 cm. Prin această incizie avem niște trocare, care permit introducerea unei camere și a unor instrumente de lucru, e suficient pentru a extrage orice piesă toracică rezecăm, am realizat intervenții complexe. Dublu sleeve vascular – vorbim despre intervențiile cele mai grele în chirurgia toracică. Pentru a nu sacrifica un plămân, ești obligat să faci o excizie a bronșitei și arterei și apoi să le refaci pentru a permite pacientului să respire din nou. Sunt puține echipe pe plan mondial, care fac aceste intervenții”.
Etichete: boala, cancer pulmonar, chirurgie,
